Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor? Mai extremist decât AUR. Și-a început cariera la Făgăraș

Surpriza alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie, Călin Georgescu (n. 26 martie 1962, București, România) este un inginer român, doctor în pedologie, expert în dezvoltare durabilă, absolvent al unui program postuniversitar la Colegiul Național de Apărare „Carol I”.
A lucrat în cadrul Ministerului Mediului și al celui de Externe, în mai multe guverne din anii 1990, și a fost propus de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României (ultima dată de către partidul AUR în 2021), înainte de înscrierea sa, în octombrie 2024, în cursa pentru Președinția României.
După absolvirea cursurilor de masterat în 1986, Călin Georgescu a fost angajat ca inginer la IEELIF Făgăraș, județul Brașov, iar din 1990, după victoria Revoluției din decembrie 1989, la Departamentul de Eroziune a Solului din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare (INCDIF – ISPIF București).
În 1991 a fost numit șef al Biroului Senatorial pentru Mediu al Parlamentului României, iar în anul următor a devenit consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul Theodor Stolojan. Tot în 1992, a fost ales președinte al Asociației „Tineretul Ecologist din România”, funcție pe care a deținut-o până în 1996. În perioada 1997–1998, a îndeplinit funcția de secretar general în Ministerul Mediului, în mandatul lui Sorin Frunzăverde, din guvernul Victor Ciorbea.
Cariera sa profesională este marcată de activitatea la nivel internațional, Călin Georgescu îndeplinind, în perioada 2010–2012, funcția de raportor special pentru drepturile omului și deșeurile periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (UN Office of the High Commissioner for Human Rights – OHCHR). Ulterior, a fost președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (European Support Centre for the Club of Rome) (2013–2015) și director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute) din Geneva și Vaduz (2015–2016).

Declarații prolegionare, proruse, de minimalizare a coronavirusului, antisistem
Pe lângă cariera sa, el s-a remarcat, într-o mai mică măsură, prin declarațiile prolegionare, proruse, de minimalizare a coronavirusului sau cele antisistem. Pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, i s-a deschis un dosar penal în 2022.
Conform unei declarații din 2020, Călin Georgescu a afirmat că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”.
În 2020, Georgescu a fost propus ca prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid care tocmai intrase în Parlamentul României în urma alegerilor legislative din decembrie 2020. În timpul crizei politice românești din 2021 care s-a soldat cu demiterea din funcție a Cabinetului Cîțu, același partid l-a propus din nou.
La 1 octombrie 2021, Călin Georgescu a anunțat că va lansa mișcarea „Pământul Strămoșesc”, menită să pună în aplicare proiectul de țară „Hrană, Apă, Energie”, cu scopul de ridicare a României, prin crearea de rețele solide de mici producători și meșteșugari, a unei cooperații moderne ancorate în principiile demnității și cooperării, prin organizarea de activități, inclusiv culturale, care pot ridica poporul din starea de abandon în care se află”.
În timpul pandemiei de coronavirus a minimalizat importanța virusului, spunând: „Eu cred în imunitatea mea. [...] Persoanelor care au trecut prin această boală le-aș spune că că sunt zeci de mii de virusuri și fac parte din noi”.
Ulterior, în februarie 2022, a revenit asupra declarațiilor sale asupra lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, specificând că au făcut „și fapte bune”, iar despre asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Armand Călinescu la ordinul legionarilor a declarat: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”. Aceste declarații au provocat reacții dure din partea Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România și a reprezentanților comunităților evreiești, care au catalogat aceste declarații ca fiind „un act iresponsabil și periculos”. Istoricul Dorin Dobrincu l-a denunțat pe Georgescu drept „promotor al ideilor legionare” și l-a evaluat drept „precar din punct de vedere intelectual”. Ca urmare a acestor declarații, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal pe numele lui Călin Georgescu pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.
Pe fondul acestor evenimente, după declarația copreședintelui AUR, George Simion, care declara că „astfel de afirmații nu pot decât să ne dăuneze și mă distanțez categoric față de orice declarație care mi-ar strica viitorul politic și al partidului”, Georgescu a oprit negocierile referitoare la candidatura sa pentru funcția de prim-ministru, rupând legăturile cu AUR.
În octombrie 2024 s-a înscris ca independent în cursa pentru alegerile prezidențiale. Campania sa s-a desfășurat în special pe Internet, procentele sale în sondaje crescând în ultima lună de campanie prin promovare pe TikTok.

Relația cu Rusia
În mai multe articole din presă, Călin Georgescu a fost criticat pentru declarațiile sale proruse, unii autori considerându-l chiar un reprezentant al intereselor rusești în România.
Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că orice consecință gravă ar fi dată de interesele industriei militare a SUA: „Situația din Ucraina este în mod clar manipulată, în interesul de a declanșa un conflict care să ajute financiar complexul militar al Statelor Unite, industria militară a SUA”.
Referitor la organizațiile internaționale NATO și UE, Georgescu declara că România „nu a negociat nimic, așa că a pierdut totul”. Ulterior afirma că „nu au făcut decât să ne neutralizeze economic, să șteargă identitatea noastră națională, ADN-ul care asigură imunitatea neamului și a spiritului românesc” și că NATO nu va lua apărarea niciunei țări aliate în cazul unui conflict cu Rusia.
Georgescu indică într-un interviu ulterior că sistemul corporatist, mai degrabă decât alte state, reprezintă un pericol: „mai ales, păstrarea identității statului în fața atacului entităților non-statale, adică a corporațiilor și «investitorilor strategici», de genul fondurilor speculative”. L-a lăudat pe președintele Donald Trump, despre care a spus că „este un erou. După Kennedy, este singurul președinte care s-a luat la trântă cu balaurul corporatist”. Într-un interviu din 2016, propunea implicarea statului în susținerea micului producător, o formă de distributism.
Întrebat dacă poate detalia relatările din presă și zvonurile că este susținut de Moscova, că face parte din masonerie sau că ar fi omul serviciilor, Călin Georgescu a evitat un răspuns clar: „oamenii mari discută idei, oamenii mici discută despre oameni”. El a declarat că, la momentul actual, nu mai există organizații internaționale care să lucreze pentru oameni, acesta fiind motivul pentru care s-a retras din Clubul de la Roma, despre care a afirmat că „s-a născut prin munca unui geniu, cu o temă uriașă, și anume trezirea la ce se întâmplă prin utilizarea necontrolată a resurselor de către marile corporații, dar cum a fost și cu alte instituții, a fost înghițit și cumpărat de-a lungul timpului”.