Cine decide pe pământul meu?

Regulamentul privind construcţiile în pantă nu a trecut de Consiliul Local Braşov. Actul normativ a fost supus aprobării în şedinţa de plen din 25 noiembrie şi a întrunit 12 voturi „pentru”. Un consilier a votat „împotrivă”, iar alţi 13 s-au abţinut (şi acestea au fost contabilizate ca voturi împotrivă). Înainte de a fi votat, proiectul de hotărâre a fost discutat de aleşi şi susţinut de arhitectul Ion Drăcea, membru al Ordinului Arhitecţilor din România şi a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din Primăria Braşov.
Astfel, cu ajutorul unor imagini, viceprimarul Braşovului Flavia Boghiu, acest regulament este necesar pentru a se evita situaţiile din trecut când, în concordanţă cu reglementările Planului Urbanistic General, s-a construit haotic şi, dacă se continuă, dealurile riscă să arate ca nişte favele. „Cred că putem fi cu toţii de acord că dreptul de proprietate, garantat prin Constituţie, poate fi exercitat cu respect faţă de patrimoniul natural şi faţă de resurse. Propunem aceste reglementări pentru a ne asigura că nu se vor mai repeta dezastrele trecute. Ştim ce s-a întâmplat în anul 2018, când aluviunile au ajuns în oraş. Noile prevederi au fost discutate şi dezbătute cu specialişti, atât din domeniul urbanismului şi arhitecturii, cât şi din domeniul juridic, tocmai pentru a ne asigura pentru că luăm cea mai bună decizie”, a declarat Flavia Boghiu.

Numărul de etaje, mai mic sau mai mare, în funcţie de cum te uiţi la clădire
La rândul său, arhitectul Ion Dracea, a declarat că în trecut s-a ajuns ca pe Drumul Poienii, la frontul stradal, o clădire să aibă trei nivele, aşa cum prevede Planul Urbanistic General al Braşovului, dar, privite din alte unghiuri, au 5 sau 10 niveluri. „Este aberant ca într-o zonă reglementată urbanistic cu regim de înălţime parter plus două niveluri să poţi număra 10 şi asta numai din lipsa unor definiri şi precizări clare ale termenilor folosiţi, în cazul nostru regim de înălţime sau înălţime maximă. Astfel de termeni au fost propuşi prin proiectul de regulament. Sunt de părere că această explicitare a termenilor nu contrazice legea”, a argumentat Dracea.

Care a fost temerea unui consilier local  
Pe de altă parte, consilierul local Pamela Diaconu (PNL), a ridicat problema legalităţii, solicitând un punct de vedere din partea secretarului general al municipiului.
„Este propus un regulament prin care se introduc unele interdicţii. Vreau să mă asigur că din perspectivă legală, noi putem introduce interdicţii. Potrivit Legii nr. 350 privind amenajarea teritoriului, interdicţiile pot fi introduse prin lege sau printr-o documentaţie de urbanism legal aprobată. În viziunea mea, acest regulament nu este o documentaţie de urbanism legal aprobată, ci este un instrument pe care ne solicitaţi să îl aprobăm şi care să adauge ceva legii. Aş dori un punct de vedere al secretarului general al municipiului”, a declarat Diaconu.
Ea a fost anunţată că secretarul general al municipiului nu este în sala de şedinţe. Pe de altă parte, viceprimarul Flavia Boghiu a declarat că proiectul de hotărâre a primit avizul acestuia.
„Au mai fost hotărâri de Consiliu Local care au primit avizul din partea secretarului general al municipiului şi care, ulterior, au fost anulate în instanţă pe motiv de legalitate, nu de oportunitate. Eroarea este omenească. Cred că este important să analizăm temeinic acest pas, pentru a nu regreta pe viitor. Din punctul meu de vedere, regulamentul poate limita dreptul de proprietate. Nouă ne-au fost semnalate astfel de aspecte şi nu putem rămâne pasivi. În momentul în care aprobăm un astfel de act normativ trebuie să respectăm legea, iar mie nu îmi este foarte clar dacă prin acest regulament putem introduce interdicţii”, a răspuns Diaconu.
Răspunsul a venit din partea viceprimarului Braşovului Flavia Boghiu: „Ştiu că avocaţii proprietarilor mai multor terenuri din zonă au emis un punct de vedere, prin care contestă faptul că nu vor mai putea construi blocuri pe terenurile în pantă. Aceste reglementări nu limitează dreptul de proprietate. Ce face, în schimb, este să expliciteze şi ce se poate construi sau nu. Acest regulament nu stabileşte nimic în plus faţă de Planul Urbanistic General”.
De asemenea, ea a amintit că şi alte localităţi au venit cu reglementări în plus, pentru a se evita construcţiile haotice.
În plus, Boghiu a afirmat în timpul plenului că, probabil, Pamela Diaconu nu a citit foarte bine regulamentul şi că a parcurs doar opinia proprietarilor de teren: „Regulamentul nu interzice construcţiile şi precizează clar cum se poate construi şi completează normativele în vigoare”.
„În viziunea dumneavoastră, prevederile regulamentului sunt explicaţii, dar în cea juridică pot fi interpretate ca fiind adăugiri la ceva ce, iniţial, nu exista. Aceste explicaţii pot fi interpretabile. Sunt viziuni diferite şi cred că trebuie analizate mai profund, nu pe repede-înainte”, a răspuns Diaconu.

„Orice reglementare care face ordine este atacată”
A intervenit şi primarul Braşovului, Allen Coliban, care a spus că orice restricţie impusă de Consiliul Local, este atacată în instanţă. „Orice reglementare care face ordine este atacată. Legalitatea este asigurată de avizul secretarului general al oraşului şi de viza din partea Prefecturii. Votul Consiliului Local este unul de oportunitate”, a spus primarul.
Totodată, Coliban a spus că proiectul regulamentului a fost analizat şi discutat de specialişti, iar despre el nu se poate spune că a fost „fuşerit” sau pregătit pe repede-înainte.