Cine aduce Lumina Învierii în casă

Există o serie de superstiţii şi de obiceiuri care încă se mai păstrează în multe zone ale ţării, în zilele de Paşti, a căror origine s-a pierdut în negura timpului.
„Când se întoarce familia acasă, primul care intră în casă este bărbatul cel care cu lumânarea de la Înviere luminează toate încăperile casei, ca să ne ferească de rele peste an. Este o tradiţie care se mai păstrează astăzi chiar şi la oraş. Iar a doua zi, practic în prima zi de Paşte, credincioşii se spălau, de fapt încă se mai spală cu apă proaspătă de izvor în care a fost pus un ou roşu şi un ban de argint ca oamenii să fie roşii şi sănătoşi, pentru că exista credinţa că argintul te fereşte de boli”, arată Doina Işfănoni, cercetător etnolog.
Ritualul de spălare pe faţă în prima zi de Paşte reprezintă pasul de intrare în sărbătoarea pascală: „În prima zi de Paşte, cel mai frumos bol din casă se umple cu apă. Este un ritual care se practică încă, chiar într-un mod de experiment. Este vorba despre apa neîncepută, despre un ou roşu simplu care reprezintă jertfa şi un bănuţ de argint care simbolizează darurile Lunii, ori de aur – strălucirea Soarelui. Nici într-un caz nu se pune problema câştigului de bani, aşa cum ar fi unii tentaţi să creadă. Aurul semnifică puterea, sănătatea, vitalitatea, dăruite de Soare sau germinaţia în cazul Lunii. S-a instituit ritualul cu moneda sau, după caz, verigheta de aur”.
După spălare şi purificare, prima etapă spre sărbătoare, urmează „Paştile”: „Trebuie să ne împărtăşim cu trupul şi să luăm sângele Domnului prin pâinea care este stropită cu vin. În unele zone, precum Transilvania, există un amestec între pâine şi vin pe care credincioşii îl duc acasă în căni”.
Urmează ritualul ciocnirii ouălor şi Pasca: „După ce s-au ciocnit ouăle se gustă din pască, aliment ce va rămâne ca simbol al sărbătorii împreună cu ouăle roşii tot timpul. Masa de Paşte, ca şi masa de Crăciun, nu se lasă goală, pentru sporul casei, pentru reunirea familiei. Este vorba despre percepţia întregului, de aceea rămân pe masă pasca şi coşul cu ouă”. Se crede că persoanele cu care ciocneşti ouă roşii în Noaptea de Înviere le întâlneşti şi pe lumea cealaltă.

Pasca are şi ea o poveste
„În primul rând se face tot timpul rotundă, pentru că întruchipează soarele şi forţa lui. În zonele din sudul ţării pe margine nu se mai pune funia, ci un fel de bandă zimţată care întruchipează razele soarelui. De asemenea, acea funie înseamnă împletirea tuturor vlăstarelor din neam, pentru ca în felul acesta să avem certitudinea că vom fi împreună. Iar Crucea Mântuirii care se face pe mijlocul Păştii anunţă şi ea de asemenea integrarea în marea familie a creştinătăţii şi a unirii cu Mântuitorul Hristos!”.

Primenitul de Paşti
Un alt obicei care a devenit un fel de obsesie a omului modern, după cum recunosc şi specialiştii îl reprezintă primenirea trupului, care din păcate a devenit mai importantă decât cea spirituală.
A doua zi de Paşte este ziua în care, în Transilvania, are loc încă stropitul fetelor.
În Săptămâna Luminată, se mai organizează şi acum o serie de evenimente precum Junii Braşovului, Alegerea Craiului în Transilvania sau a Plugarului care reprezintă evidenţierea părţii pozitive a omului şi a hărniciei, ori „Recruţii din Jina” care în trecut erau chiar tinerii care urmau să plece în armată.