Cinci foste uzine brașovene se transformă în mall-uri

Dezvoltatorii imobiliari încă mai văd o oportunitate în construirea de centre comerciale O analiză a companiei Epstein Architecture & Engineering relevă faptul că dezvoltatorii din România sunt foarte interesați de construirea de noi centre comerciale pe foste platforme industriale. Studiul dă exemplul companiilor Cora și Auchan care dezvoltă centre comerciale pe fostele platforme industriale Hidromecanica și Tractorul. Totuși, în studiu citat nu este amintită și compania Echo Investment care dezvoltă mall-ul Korona pe fosta platformă industrială Fartec, nici compania Immoeast care vrea să transforme IUS-ul în centru comercial și nici fosta platformă industrială Lemexim care urmează a fi transformată în mall de omul de afaceri Ion Þiriac și spaniolii de la Riofisa. „La acest moment, dezvoltarea proprietăților de tip brownfield în România nu atinge proporții mari din cauza cadrului legislativ ambiguu și incomplet. În SUA și în alte țări din Europa de Vest, politicile corecte în ceea ce privește dezvoltările de tip brownfield au ajutat la scăderea ratei șomajului, aducând creșteri ale bugetului local, îmbunătățind sănătatea publică și împiedicând declinul centrelor urbane”, a spus Randy Tharp, managing director, Epstein Architecture & Engineering. Proprietățile urbane de tip brownfield sunt de multe ori foarte atractive pentru dezvoltatori și investitori datorită amplasamentului zonal, a utilizării eficiente a infrastructurii existente, a accesului mult mai facil la proprietatea respectivă. Pe de altă parte, un dezvoltator poate fi de multe ori obligat să suporte costurile de demolare a structurilor existente și eventual sa decontamineze terenul, eliminând anumite substanțe periculoase, posibil existente. Prin reamenajarea unei proprietăți dezafectate, gradul de amenințare pentru sănătatea publică prin contaminare și riscul expansiunii urbane sunt reduse. „Dezvoltarea unei platforme de tip brownfield este întotdeauna mai puțin costisitoare pentru comunitate și societate, oferind valoare unui teren abandonat și eliminând contaminarea, în avantajul protejării terenurilor agricole sau forestiere”, a mai spus Randy Tharp. Cei mai mulți români lucrează ca vânzători, 107.548 de vânzători în magazine și 59.058 ca agenți de vânzări, potrivit ultimelor date centralizate de Institutul Național de Statistică. Pe locul doi sunt muncitorii necalificați, urmați de bugetari (profesori de gimnaziu și liceu, asistenți medicali, etc), potrivit măsurătorilor oficiale. Aceasta e România reală, care spulberă marile promisiuni ale universităților de duzină despre cât de competenți și de angajabili sunt absolvenții lor și care ține în șah aspirațiile și pretențiile licențiaților care au urmat o facultate de dragul diplomei și atât. Domenii în care sunt angajați cei mai mulți români Denumire ocupație Nr. Angajați Muncitori necalificați 159.307 Profesori în învățământul secundar 114.700 Vânzători în magazine 107.548 Șoferi de autoturisme și camionete 82.299 Paznici 72.275 Directori generali, directori executivi și asimilați 63.260 Agenți de vânzări 59.058 Asistenți medicali generaliști 57.295 Economiști 55.610 *) Numărul salariaților care au lucrat cel puțin 21 zile, cu program complet, în luna octombrie 2011. Statistică INS Domenii în care se eliberează diplome pe bandă rulantă * Cum a evoluat numărul licențiaților în ultimii 13 de ani Economiști de la 22.887 pe an (în 1996/1997), la 72.641 pe an (în anul 2009/2010). Juriști de la 10.362 pe an (1996-1997), la 17.954 absolvenți pe an (în anul 2009/2010). Filologi de la 6.803 pe an (2001 - 2002), la 10.705 absolvenți pe an (2009 - 2010). Pedagogi de la 2.404 pe an (în 1996-1997), la 20.647 pe an (2009-2010). Absolvenți de de la 986 pe an (2000-2001), la 13.625 pe an Științe Politice (2009-2010). și Administrative