„Chemaţi de Sfinx, dacii ştiau a se face nemuritori”. Sute de oameni s-au dus şi ieri să aştepte minunea din 28 noiembrie, de la ora 16:45

Sute de turişti au luat cu asalt Sfinxul, luni, 28 noiembrie, iar zăpadă şi frigul nu i-a  împiedicat să urce, pe jos, pe Platoul Bucegilor. Potrivit legendei, în fiecare an, în 28 noiembrie, de Ziua Sfinxului, razele soarelui ar forma deasupra faimoasei stânci, la ora 16:45 o piramidă energetică, care ar avea puteri miraculoase.
Anul acesta, misterioasa „Piramidă solară”, aşteptată cu emoţie, nu şi-a făcut apariţia. Totuşi, când soarele a coborât sub linia orizontului, unii au susţinut ca au simţit energia piramidei, potrivit colegilor de la televiziuni, care s-au deplasat să consemneze „minunea” care atrage ca un magnet, an de an, oameni din toate colţurile ţării şi chiar din străinătate.
Pentru ca doritorii să se bucure de această experienţă, în zonă s-au organizat şi în acest an trasee montane cu ghizi, dar cei care au vrut să parcurgă traseul trebuiau să aibă între 7 şi 60 de ani. Traseul Dichiu-Piatra Arsă- Sfinx are 9 kilometri, iar ultimii 4 kilometri trebuie parcurşi pe jos.
Având în vedere numărul mare de turişti care cred în această poveste, pe întreg traseul au fost la datorie atât salvamontiştii, cât şi  jandarmii montani.  
În 2021, mai mulţi dintre turişti au rămas pe munte după ce s-a întunecat şi a fost nevoie de intervenţia salvatorilor montani pentru a-i ajuta să coboare. Au avut loc în total cinci intervenţii de salvare.
Despre fenomenele inexplicabile care se petrec pe platoul Bucegilor, în zona Sfinxului, s-a scris mult de-a lungul timpului. Se vorbeşte despre un şuvoi puternic de energie, despre lumini misterioase, despre piramida energetică din jurul chipului sculptat în piatră, chiar şi despre experimente militare. Unii afirmă că Sfinxul ar fi „polul energetic al planetei”, alţii că este doar „o formă ciudată”, care a fost săpată în roca conglomerată, printr-o acţiune a vântului care poartă numele de eroziune. Însuşi Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte al României comuniste, ar fi fost extrem de interesat de povestea Sfinxului şi chiar ar fi înfiinţat o unitate specială în cadrul Securităţii pentru studierea fenomenelor paranormale de pe platoul Bucegilor.
Legenda spune că aici Decebal şi-ar fi ucis fiul, într-un sacrificiu ritualic, pentru a-l trimite ca mesager zeilor. Revenind în zilele noastre, mulţi turişti au sesizat că, ajunşi în zona Sfinxului, aparatele foto sau telefoanele o iau razna: resetări automate de oră, descărcări instantanee de baterii, declanşări necontrolate, fără a apăsa pe vreun buton.  
Povestea este însă complexă. Dacă unii afirmă că Sfinxul nostru ar fi „polul energetic al planetei”, ceilalţi – în persoana specialiştilor – precizează că este „o formă ciudată, care a fost săpată în roca conglomerată, printr-o acţiune a vântului care poartă numele de eroziune”. Conform teoriei cercetătoarei Cristina Panculescu, care a efectuat un amplu studiu asupra masivului Bucegi – studiu despre care se spune că a ajuns la un moment dat „pe biroul” Elenei Ceauşescu, în Bucegi, în apropierea Vârfului Omu, se află un centru energetic. „Chemaţi de Sfinx, dacii ştiau a se face nemuritori”, concluziona studiul, finalizat în 1988 şi înaintat către C.C. al P.C.R. Cercetătoarea demonstra, printre altele, că acest „Centru” reprezintă o poartă de ieşire din universul terestru, cu o activitate energetică măsurabilă, care se manifestă ciclic.