CFR versus DN 1. Duminică a fost ziua celor mai lungi trenuri: IR 1746 Baia Mare - Bucureşti a avut 15 vagoane

Foto: enjoyphotography.ro

​Duminică, CFR Călători a făcut cea mai mare suplimentare de vagoane din ultimii ani pentru trenurile dintre Braşov şi Bucureşti, cel mai lung având 15 vagoane, dublu faţă de o zi obişnuită. Şi trenurile Regio au ajuns să aibă 8-10 vagoane etajate, iar suplimentările au fost anunţate de noul director al CFR Călători, Dan Costescu, numit acum câteva zile în funcţie. Marea întrebare este dacă aceste suplimentări consistente se vor repeta sau a fost doar o mişcare de imagine, arată Hotnews.ro. Cert este că CFR are nevoie urgentă de vagoane pentru ca o parte dintre oameni să revină la tren, măcar pe ruta către munte, unde drumul poate dura pe şosea 6-7 ore între Capitală şi Braşov.
Între Braşov şi Bucureşti sunt 28 de trenuri pe zi pe sens, dintre care 19 sunt ale CFR Călători, patru ale Regio Călători, trei ale Softrans şi două Astra Transcarpatic. De la Bucureşti la Braşov cel mai rapid este IR 346, 2 ore şi 21 minute, iar cel mai lent este RE 3001, 3 ore şi 51 de minute. De la Braşov la Bucureşti cel mai rapid este IR 473 (2 ore şi 24 minute), iar cel mai mult face RE 3008 (3 ore şi 56 de minute).

Record CFR: 118 minute
Un tren de test a parcurs distanţa Bucureşti - Braşov în 118 minute în ianuarie 2015, stabilind un record, însă nu a oprit nicăieri, lucru imposibil pentru un tren convenţional. Reamintim că tronsonul Braşov - Predeal are nevoie de reabilitare şi vitezele sunt cu 30% mai mici decât acum 25 de ani. Partea tristă este că în ultimul deceniu trenurile au devenit tot mai scurte, iar cozile de maşini, tot mai lungi.
Mini-vacanţa dintre 24 şi 26 ianuarie a arătat încă o dată că este o nebunie să mergi cu maşina între Braşov şi Bucureşti şi că un drum de sub 170 km poate dura şi peste 6 ore. Trenul este varianta ideală!, spun mulţi, dar marea problemă este că numărul de locuri din trenuri este mult sub cerere, chiar dacă există patru companii şi aproape 30 de trenuri. CFR Călători nu a mai cumpărat de opt ani vagoane noi, privaţii au venit cu material rulant nou, dar insuficient, iar licitaţia pentru trenuri electrice noi s-a blocat.
Până acum 10 ani era ceva normal să vedem trenuri de 15-16 vagoane pe lung parcurs, în timp ce acum 40 de ani erau şi trenuri sezoniere de 20-21 de vagoane. Cum criza de vagoane a fost dură în ultimii ani, vara în mod excepţional unele trenuri au 12-14 vagoane în week-end.

Duminică, ca niciodată
Duminică a fost ziua trenurilor lungi: IR 1746 Baia Mare - Bucureşti a avut 15 vagoane între Braşov şi Capitală, faţă de opt într-o zi obişnuită din săptămână. Mai mult, IR 1586 Constanţa - Braşov a avut 12 vagoane, iar RE 3006 a avut zece vagoane etajate, faţă de şase în mod normal. 11 vagoane a avut şi IR 1646 (comparativ cu şase în mod normal). În total, zece trenuri au fost suplimentate cu 87 de vagoane, cea mai mare astfel de acţiune pe care CFR Călători o face în ultimii ani.

Facebook-ul şi renumele
Acţiunea a fost demarată de Dan Costescu, noul director al CFR Călători care săptămâna trecută l-a înlocuit pe controversatul Valentin Dorobanţu. Noul director a comunicat suplimentarea pe Facebook, a spus că au fost 7.500 de locuri în plus în trenurile Braşov - Bucureşti şi a spus, în mod corect, că oamenii chiar merg cu trenul, dacă le oferi condiţii şi îi şi informezi continuu.
„Este o schimbare binevenită la CFR Călători care comunică foarte puţin cu presa şi cu publicul şi care, spre deosebire de alte companii feroviare naţionale din zonă, NU comunică public întârzierile mari ce apar din cauza unor accidente sau din cauza unor fenomene meteo extreme, iar comunicatele de presă conţin mai ales oferte comerciale.
Cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu câteva vagoane în plus nu se face revoluţie feroviară şi marea întrebare este: ce va urma? Rămâne de văzut dacă lucrurile chiar se vor schimba datorită noului director şi, marea întrebare este dacă parcul activ de vagoane chiar va fi suplimentat cu măcar 50-100 de unităţi anul acesta, astfel încât să nu mai fie trenuri care merg 400-500 km cu 2-3 vagoane. Poate trenul să preia din oamenii care aleg să meargă cu maşina către Sinaia, Predeal, Buşteni sau Braşov? Nu mulţi şi nu în scurt timp! Doar dacă parcul de vagoane va creşte puternic şi la CFR, dar şi la companiile private şi doar dacă suplimentări precum cea de acum se vor întâmpla mult mai des, mai ales când sunt sărbători sau în week-end-urile însorite. Dacă numărul de vagoane nu va creşte, oamenii vor fi descurajaţi, mai ales că în mini-vacanţe precum cea care abia s-a încheiat, cererea este atât de mare încât la unele trenuri nu se mai găsesc locuri cu 2-3 săptămâni înainte şi chiar şi la cele suplimentate s-au epuizat rapid biletele cu loc”, concluzionează în analiza citată.
Un obstacol ţine şi de percepţia multor români când este vorba de trenuri: mulţi nici nu vor să audă de ele, nu s-ar urca într-un tren şi n-ar lăsa pentru nimic confortul din maşina personală. La încetăţenirea acestei percepţii a contribuit şi declinul domeniului feroviar în ultimii 30 de ani, cu trenuri lente, aglomerate, puţine şi cu program de circulaţie care nu este gândit în funcţie de cererea publicului

Astăzi se anulează PPP-ul pentru Autostrada Braşov-Comarnic
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat că Guvernul va anula marţi parteneriatele public-private pentru autostrada Comarnic – Braşov şi pentru tronsonul Târgu Mureş – Iaşi al autostrăzii Unirii, scrie Agerpres. Acesta a avut luni o întâlnire cu parlamentari PNL.
„Am avut discuţii şi pe subiectul Comarnic – Braşov. Mâine, Guvernul va lua în discuţie şi va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care acel parteneriat public-privat propus de Vâlcov şi Dăncilă devine istorie. După momentul anulării parteneriatului public-privat, obiectivul Comarnic – Braşov va fi predat către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Noi vom veni în faţa Guvernului şi vom spune care sunt soluţiile pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov. Autostrada Comarnic – Braşov reprezintă un obiectiv major, se va realiza. Până începe construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov avem obligaţia să găsim rute alternative”, a spus ministrul Transporturilor.

El a susţinut că variantele ocolitoare Comarnic – Buşteni vor fi realizate din fonduri europene, iar pe zonele Sinaia şi Azuga primarii au arătat că există rute alternative. “Vom avea toate avizele necesare pentru a construi acel drum”, a menţionat Bode. Ministrul a arătat că, tot marţi, va fi anulat şi parteneriatul public-privat pentru tronsonul Târgu Mureş – Iaşi al autostrăzii Unirii. “Pentru autostrada Unirii Târgu Mureş – Iaşi, Guvernul Orban, prin proiectul de buget, a alocat întreaga sumă necesară finalizării revizuirii studiului de fezabilitate pe tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, aproximativ 200 km, pe tronsonul Târgu Mureş – Iaşi mâine acel parteneriat public-privat va fi anulat. Se predă şi acest obiectiv către Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor va veni cu soluţia. Soluţia este una cât se poate de clară: finanţarea din fonduri europene a revizuirii studiului de fezabilitate şi pe acest tronson Târgu Neamţ – Iaşi vom avea anul viitor o documentaţie cap coadă studiu de fezabilitate revizuit de la Târgu Mureş până la Iaşi şi în acel moment putem discuta despre variante de finanţare. Este falsă ideea că nu avem finanţare, că nu avem fonduri europene, dar noi în acest moment nu ştim cât costă acest obiectiv. Când vom şti exact care este valoarea acestui obiectiv atunci putem să discutăm cu partenerii noştri din Comisia Europeană, cu instituţiile financiare europene să ne finanţeze acest obiectiv”, a explicat Bode. Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a apreciat că discuţia cu ministrul Transporturilor a fost una “aplaudată”.