Cetăţuia Braşovului, eliberată de tencuiala pe bază de ciment. Albul, solicitat de Direcţia Judeţeană de Cultură

Începute în această vară, reparaţiile minimale, necesare pentru conservarea Cetăţuii Braşovului de pe Dealul Straja sunt în plină desfăşurare. Scopul acestor lucrări este de a opri, pe cât posibil, degradarea monumentului, astfel încât să poată fi început proiectul de restaurare. De asemenea, după finalizarea acestor prime reparaţii, municipalitatea braşoveană are în plan să deschidă un traseu tematic în incinta fortificaţiei. 

Noua tencuială a început să prindă umiditate 
Lucrările realizate în prezent vizează, în principal, eliminarea intervenţiilor neconforme realizate de-a lungul anilor, care au favorizat degradarea monumentului. 
„Conceptul acestui proiect de intervenţie este de a realiza o etapă premergătoare lucrărilor de restaurare viitoare. Multe din tencuielile de la Cetăţuie erau realizate cu ciment, a fost o practică întâlnită des în anii ’80, chiar ’90, ceea ce a favorizat umiditatea în zidărie. Mereu au fost situaţii în care zonele în care s-a lucrat cu ciment se desprind de pe zidăria istorică şi apar tot felul de riscuri pentru cei care vizitează Cetăţuia. De exemplu, aici este un caz de parament realizat în anii ’80 cu mortar de ciment. Bastionul de nord-est este un caz de manual privind intervenţiile incompatibile cu ciment. Avem toate aceste rostuiri care sunt mai puternice decât cărămida tradiţională, iar momentul în care apare fenomenul de îngheţ-dezgheţ şi apa îşi măreşte volumul, tinde să atace materialul mai slab. Din această cauză nu este acceptată utilizarea materialelor moderne în legătură cu monumentul istoric. Nu pentru că a fi modern este greşit, ci că acest nivel de compatibilitate trebuie foarte bine înţeles”, a precizat arhitectul Alexandra Stoica, specializată în monumente istorice, care supraveghează lucrările. 
Totodată, ea a explicat că nu doar îndepărtarea tencuielii din anii ’80 este utilizată ca soluţie pentru eliminarea umidităţii din zidărie, ci şi utilizarea unei tencuieli de reparaţie.
„Acum lucrăm pe latura nordică a Cetăţuii şi, după cum se poate vedea, este cea mai expusă umidităţii. Deja aici avem tencuiala de reparaţie care a început să prindă umiditatea din zid. Este foarte bine pentru că astfel permitem zidăriilor să se usuce. Zidăria avea un nivel foarte ridicat de umiditate. Este de aşteptat ca aceasta să înceapă să iasă, prin aceste pete. E normal, nu e tencuiala finală”, a explicat Alexandra Stoica.

Acoperişul a fost reparat. Pentru a scăpa de plante se folosesc substanţe biocide 
Pe lângă aceste lucrări, se fac intervenţii şi pentru îndepărtarea vegetaţiei crescută pe zidurile cetăţuii, iar acoperişul a fost reparat pentru a opri infiltraţiile.
„Ceea ce facem acum pentru reducerea invaziei vegetaţiei este o biocidare, pentru a permite eliminarea rădăcinilor care tind să crească şi să intre în zidărie. Sunt un factor de degradare pentru zidăria istorică. În ceea ce priveşte acoperişul, am refăcut cam toate învelitorile – aveam zone unde era pusă o şapă de ciment care a degradat în timp ţiglele puse tot în anii '80. Facem reparaţii la învelitori, să fie etanşe, să nu mai permită infiltraţii prin învelitoare în pod, în şarpantă şi apoi în restul clădirii”, a completat arhitecta specializată în monumente istorice.
 În incinta Cetăţuii a fost eliminată în mare parte tencuiala cu ciment de la baza clădirilor. S-a revenit la tencuiala de culoare albă, cu zugrăveala de culoare albă, aceasta fiind o obligaţie a reparaţiei, conform condiţiilor impuse de Direcţia Judeţene pentru Cultură Braşov.

O perioadă de tranziţie
După finalizarea acestei etape, municipalitatea vrea să redeschidă accesul în cetăţuie şi să organizeze tururi ghidate. În paralel se va derula procedura de achiziţie pentru realizarea lucrărilor de restaurare şi de punere în valoare a acestui monument istoric important pentru comunitatea braşoveană.
Acest monument istoric s-a reîntors în proprietate publică a municipiului Braşov în urma unui proces foarte lung, care a durat 7 ani. Procesul a fost deschis de Primăria Braşov, pentru trecerea Cetăţii Braşovului de pe Dealul Straja din proprietatea Aro Palace SA în proprietatea publică a statului român, şi a fost câştigat de municipalitate în 2022. Ulterior, monumentul, reprezentativ pentru istoria comunităţii noastre, s-a reîntors în patrimoniul municipalităţii.