Cetatea Rupea va fi „reconstruită”

Zona depresionară a Brașovului, din direcția Sighișoara, se poate mândri că este „străjuită” de o cetate țărănească. Din păcate, până acum nu au fost identificate fondurile necesare consolidării acestei cetăți pentru valorificarea ei la justa valoare, din punct de vedere turistic. În acest moment, după cum ne-a declarat primarul orașului Rupea, Flavius Dumitrescu, este realizat proiectul tehnic și depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, în vederea accesării fondu-rilor structurale. Valoarea lucrărilor de consolidare și modernizare a Cetății Rupea și a infrastructurii din jur se ridică la valoarea de 8 milioane de euro. De mai bine de 2000 de ani… Dovezile găsite până acum atestă faptul că, de pe vremea dacilor, adică de mai bine de 2000 de ani, pe vârful unui bloc de bazalt înalt de 120 m, se afla o cetate despre care se spune că purta numele de Ramidava, situată în apropierea drumului ce lega Transilvania de Moldova și Țara Românească, prin pasurile sud-estice. Apoi, când romanii au cucerit Dacia, au așezat aici un castru roman, cu denumirea de „Rupes” - Stânca de piatră, în limba latină. Acesta avea legătură cu celelalte castre romane din împrejurimi și anume cu cele de la Hoghiz, de pe Valea Târnavelor, Valea Oltului și Cetatea Râșnovului, și avea scopul de a controla și apăra comerțul ce se desfășura în zonă. De-a lungul timpului, Cetatea Rupea a fost modificată și îmbunătățită. Deoarece a fost situată în calea popoarelor migratoare, cetatea a fost sistematic asediată de către acestea și a funcționat ca loc de refugiu pentru populația din împrejurimi din calea turcilor și a tătarilor. În Evul Mediu a fost domeniu regal. Sașii au găsit castrul în părăsire, în veacul al XIV-lea, și au construit pe ruinele acestuia, în mai multe etape, o cetate țărănească dându-i aceeași denumire pe care o foloseau localnicii: „Reps”. Mult mai târziu ungurii au numit-o „Koholom”, adică „grămada de piatră”. Principalul obiectiv al cetății este, de pe vremea sașilor, celebrul „Turn al Slăninii”, situat în dreapta porții de intrare, căruia i se alătură Turnul Slugilor. Turnul Slăninii predomină în toate cetățile săsești și amintește de un obicei al acestor oameni de a-și păstra slănina și cârnații comunității într-un turn, atât pentru a se usca, cât și pentru a putea fi folosiți ca provizii de hrană în cazul unui asalt asupra așezării. Și tot în prima incintă poate fi văzută o fântână cu acoperiș, adâncă de 56 de metri, care nu a secat deloc de-a lungul secolelor. Tot sașii au fost cei care i-au dat forma actuală, aceștia reconstruind-o începând cu anul 1324, adăugând incintei inițiale de pe vârful stâncii de bazalt alte două incinte, cetatea căpătând astfel o formă aparte, asemănătoare unei cochilii de melc. S-au folosit piatra de bazalt (extrasă din stancă), piatra de pârâu, piatra calcaroasă (adusă de pe hotarul comunei învecinate Cața) și cărămidă arsă, țigla a fost folosită începând cu secolul al XVIII-lea. Sistemul de fortificare constă din trei incinte: Cetatea de Sus (construită înainte de co-lonizarea germană), Cetatea de Mijloc (ridicată în sec. al XV-lea și lărgită la începutul sec. al XVII-lea ) și Cetatea de Jos (care datează din secolul al XVII-lea). Biserica din incinta Cetății Rupea a fost construită în secolul XV. Aceasta adăpostește numeroase insigne de breaslă. Altarul ei provine din 1709, iar orga din 1727. Cetatea Rupea a fost și refugiu în fața regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou Cetatea a folosit și ca refugiu al sașilor în timpul răscoalei acestora împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Apoi, cetatea a fost părăsită încă din 1643, când un incendiu devastator a transformat-o în ruine. La sfârșitul aceluiași secol, sașii s-au refugiat în cetate, însă nu au folosit-o pentru a se apăra, predând-o fără luptă armatelor habsburgice. Monumentul istoric deține două caracteristici arhitectonice distincte. Este vorba despre forma de melc a zidurilor fortificate și existența unui turn de formă pentagonală, unic în Europa. În 1790, o furtună puternică a distrus acoperișul cetății, iar de atunci cetatea a fost lăsată în părăsire. Rămasă în picioare după atâtea secole, în ciuda trecerii timpului și a nepăsării omenești, cetatea era gata să dispară în timpul comuniștilor, când, în urma unui proiect de sistematizare a orașului, s-a propus dărâmarea cetății și folosirea bazaltului din soclu la pavatul străzilor orașului. Din fericire, s-a reușit salvarea ei, însă, nu s-au găsit în timp și fondurile necesare pentru a fi consolidată, în primul rând, apoi modernizată, pentru a fi introdusă în circuitul turistic, și să fie valorificată. Speranțe pentru consolidarea Cetății După mulți ani în care doar s-au căutat surse de finanțare a unor lucrări de consolidare și modernizare a Cetății Rupea, toate finalizate cu eșecuri, acum se pare că lucrurile sunt pe cale de a se rezolva. Primarul orașului Rupea, Flavius Dumitrescu, spune că este realizat proiectul tehnic al lucrării, acesta fiind depus la Ministerul Dezvoltării regionale. Totodată, s-a făcut și raportul de activitate al proiectantului, care a fost depus la Bruxelles. „Sper ca până la sfârșitul anului să fie finalizate toate procedurile cu proiectarea, pentru a pu-tea face licitația pentru stabilirea executantului lucrării. Deși nu avem un calcul foarte strict, se pare că valoarea totală a lucrărilor de consolidare și moder-nizare a Cetății Rupea, dar și a zonei înconjurătoare, adică drumuri de acces, parcări și mobilier urban, se va ridica la 8 milioane de euro. Banii vor proveni din fonduri structurale europene”, ne-a de-clarat primarul Flavius Dumitrescu. După finalizarea lucrărilor, cetatea va fi inclusă în circuitul turistic al județului. Aici, turiștii vor avea parte de servicii de divertisment, vor exista standuri de unde vor putea fi cumpărate pliante, vederi și suveniruri și vor exista toalete ecologice. „Vrem să amenajăm toate turnurile cu scări pentru a se putea privi peisajul din jurul localității și va fi amenajată în curte o scenă cu un amfi-teatru, pentru diferite spectacole de gen”, a mai spus Flavius Dumitrescu.