Cetatea Râşnov va fi o „Sighişoara la scară mai mică”

Proiectul de restaurare, conservare şi valorificare durabilă a Cetăţii Râşnov - Incinta de Vest, a intrat în faza lucrărilor propriu-zise, asta după ce în 6 februarie amplasamentul a fost predat constructorului. Proiectul beneficiază de finanţare europeană, în baza unui contract semnat în 30 iunie 2017, iar contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor a fost semnat cu SC Romconstruct Group SRL din Ploieşti (în asociere cu SC Concas SA şi SC Crindesign Proiect SRL) în luna august a anului 2018. A urmat perioada de proiectare şi de obţinere a avizelor, iar de luni, 10 februarie, vor începe şi lucrările. Primarul Râşnovului, Liviu Butnariu, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că, potrivit contractului, termenul de finalizare a lucrărilor este de 26 de luni. „Acesta este termenul maxim, pentru că în urma discuţiei cu constructorul, acesta a precizat că va face tot posibilul să termine lucrările mai repede”, a afirmat primarul.
Conform declaraţiei primarului oraşului Râşnov, în momentul semnării contractului cu Romconstruct, valoarea proiectului a fost de 13,34 milioane de lei (cu TVA). Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii cu o valoare estimată de 14,89 milioane de lei, la care s-au depus 4 oferte. „Apoi, ca urmare a apariţiei unor lucrări suplimentare, dar şi pentru că salariul minim în construcţii a crescut, valoarea contractului a fost actualizată, iar costurile totale au ajuns la 19,5 milioane de lei cu TVA”, a explicat Butnariu.

Grădina Cetăţii rămâne deschisă
În perioada lucrărilor, Cetatea de sus, adică cea afectată de lucrări, va fi închisă. În schimb, va rămâne deschisă Grădina Cetăţii, în care se vor putea desfăşura în continuare evenimentele incluse în agenda culturală a oraşului, printre care Festivalul de Film şi Istorii, Jocmania sau Festivalul de Reconstituire Istorică.

Două turnuri vor fi reconstruite
Potrivit reprezentantei firmei Romconstruct, Gabriela Ghiţă, lucrările se vor desfăşura în mai multe etape. „În primă fază se vor desfiinţa construcţiile parazitare realizate în perioada 2000 - 2006. Practic, va dispărea tot ce este beton şi tâmplărie PVC. Apoi se vor realiza lucrările de conservare, reabilitare sau restaurare. Prin acest proiect vor fi reconstruite două turnuri, respectiv Turnul Gotic şi Turnul Adosat. Reconstruirile se fac în baza cercetărilor arheologice şi a altor izvoare istorice, iar zidurile existente acum vor fi evidenţiate.  De asemenea, vor fi sistematizări pe verticală. În proiect este prevăzută şi o alee principală, care va lega principalele puncte de interes. Totodată, la capela de sus, care este cel mai înalt punct al cetăţii, se vor reconstrui parţial unii pereţi, pentru că acolo se va amenaja şi un punct de belvedere, de unde va putea fi admirată cetatea, dar şi întreaga zonă”, a explicat Gabriela Ghiţă.
Pentru realizarea lucrărilor se vor folosi materiale autohtone, specifice zonei, inclusiv un mortar pe bază de var.  

Reper: secolul al XVII-lea
De supravegherea arheologică a lucrărilor şi de monitorizarea efectuării lucrărilor se va ocupa Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. „Supravegherea arheologică va fi realizată de profesorul Andrei Rusu, care a coordonat şi cercetările arheologice de anii trecuţi. El va fi secondat de Lucica Savu”, a declarat directorul instituţiei, Nicolae Pepene. Acesta a precizat că în proiectul ce vizează Cetatea de sus a fost luat ca reper secolul al XVII-lea, astfel că după finalizarea lucrărilor, cetatea fi un „târg fortificat”.

Întreaga cetate va fi un muzeu: „nu va fi o cetate pustie”
„De exemplu, şcoala va arăta ca una  medievală. De asemenea, va fi amenajat un atelier e fierărie. Clădirea principală va fi muzeul în care va fi prezentată istoria cetăţii, unde vor fi expuse obiecte descoperite în timpul săpăturilor din perioada 2010 – 2016. Practic, întreaga cetate va fi un muzeu. Nu va fi o cetate pustie. Dacă e să fac o comparaţie, Cetatea Râşnov va fi o Sighişoara la scară mai mică”, a declarat Pepene.
Pe de altă parte, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov a afirmat că prin implicarea în acest proiect, instituţia pe care o reprezintă „îşi face datoria faţă de acest monument, după ce, în anul 2000, Muzeul Judeţean de Istorie, în mod laş, a predat cetatea unui «investitor privat»”.   

O bătălie câştigată cu „armele vremurilor noastre”
Investitorul privat care a administrat cetatea după anul 2000 a fost evacuat în anul 2008, iar în anul 2010 a fost emisă o decizie judecătorească definitivă prin care  Primăria Râşnov devenea proprietar al cetăţii. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care în perioada 2004 – 2016 a fost primar al Râşnovului, a declarat că pentru recuperarea cetăţii „am dus o bătălie cu armele vremurilor noastre, adică în instanţă, pe care am câştigat-o. Apoi, am făcut investiţiile necesare şi urgente. Am început un proiect de restaurare  în perioada 2012 – 2013 pentru a putea obţine bani europeni. Am sperat că putem accesa banii europeni în perioada de programare 2007 – 2013, dar nu a mai fost lansată nici o axă de finanţare. Finanţarea a fost obţinută în ciclul bugetar european 2014 - 2020”.
La rândul său, actualul primar Liviu Butnariu a afirmat că proiectul a fost pregătit de vechea conducere a Primăriei Râşnov, iar el a continuat demersurile. „Practic, eu am continuat munca începută de Adrian Veştea. În august 2016 noi am depus prima cerere de finanţare, însă dosarul a fost declarat neeligibil. Am refăcut dosarul, respectând clarificările solicitate de ADR Centru, iar în 24 noiembrie am depus o nouă cerere de finanţare, care a fost aprobată spre finanţare”, a declarat Butnariu.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, valoarea contractului de finanţare fiind de 16.004.094 lei, din care 15.237.465 lei reprezintă asistenţa nerambursabilă.