Cetatea Prejmer - cea mai bine păstrată din Europa de Est

În Ţara Bârsei, la numai 14 kilometri de oraşul Braşov, se înalţă falnic o frumoasă cetate care nu doar că impresionează ochiul vizual, dar este, în acelaşi timp, dovada vie că o construcţie întreţinută poate învinge timpul şi vicisitudinile naturii.
Aceasta este Cetatea din Prejmer, judeţul Braşov, aflată în patrimoniul UNESCO şi care, totodată, este cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate din estul Europei. Cetatea este de o frumuseţe rară, cu o istorie bogată şi interesantă, un lucru cu care ne putem mândri oriunde în lume, fiind lăcaşul în care românii au scăpat de atacurile duşmanilor turci. Din fericire, şi ne mândrim de acest lucru, Cetatea din Prejmer a fost unul dintre puţinele monumente pe care comuniştii nu le-au distrus, ci, din contră, le-au restaurat.
 
Mama protectoare a bisericii
Totul a început undeva prin anul 1211 când în Prejmer (pe vremea aceea Tartlau) ajung Cavalerii Ordinului Teuton, rolul lor fiind de ajutorare al bolnavilor sau de ridicare a construcţiilor. Timp de aproape 15 ani, cavalerii teutoni au rămas în satul Prejmer unde au construit mai întâi biserica, în jurul căreia s-a dezvoltat şi cetatea, mai apoi.
Construită sub formă rotundă şi cu ziduri groase de până la 4 metri, Cetatea din Prejmer stă şi astăzi falnică ducându-şi rolul de mamă protectoare asupra bisericii pe care o ascunde în sânul ei. Biserica din interiorul cetăţii este cea mai veche biserică fortificată din Ţara Bârsei şi reprezintă motivul pentru care cetatea a luat naştere: de a proteja biserica unde se ascundeau localnicii în timpul atacurilor turceşti.
Puternica cetate a fost ridicată undeva prin secolele XIV-XV, menită să protejeze de atacurile turcilor care în drumul lor treceau mai întâi de toate prin satul Prejmer. În acest context de asigurare a protecţiei, s-a început construcţia unei cetăţi pe cât de înaltă, pe atât de puternică. Zidurile sale urcă până la o înălţime de 12 metri, iar cetatea este înconjurată de şanţuri, care, în caz de primejdie erau umplute cu apă.

272 de camere de dormit
Cetatea este o construcţie imensă şi, în acelaşi timp, impresionantă, din orice unghi ai privi. Ea deţine 272 de camere de dormit aranjate asimetric pe patru etaje, unde era adăpostită toată sulfarea satului în caz de primejdie şi atac. În interiorul zidurilor se aflau camere aşezate în formă de fagure unde erau ţinuţi cei asediaţi. Toate acestea pot fi vizitate şi văzute cu proprii ochi astăzi, deoarece cetatea a fost extrem de bine păstrată.
Cetatea a suferit o serie de schimbări de-a lungul timpului, însă tot ce s-a făcut sau s-a adăugat a fost pentru a accentua şi mai mult rolul cetăţii. La începutul ei, clădirea era alcătuită din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Braţele erau alcătuite din două travee, una pătrată şi o alta în formă de poligon. Corpul clădirii era flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare. Biserica străjuia întregul sat de la o înălţime de 45 de metri.
Pe lângă incinta principală a cetăţii de care am vorbit mai sus, există şi o a doua incintă care este mai mică şi alipită gangului boltit de la intrarea în cetate. În cetate totul era foarte bine gândit, începând de la camerele de dormit şi cele unde se păstrau alimentele, până la orice truc de apărare împotriva duşmanilor.
De exemplu, gangul este prevăzut cu arce puternice şi are o lungime de 50 de metri. Funcţia gangului era de apărare, asigurată de un grătar din lemn întărit cu benzi din fier ascuţite în partea de jos şi era coborât în cazul în care duşmanii spărgeau poarta de la intrare şi aveau de gând să pătrundă în incinta cetăţii.