Cetatea invizibilă de pe Lempeş, „reconstruită” digital

„Gemenii digitali” pot proteja patrimoniul şi cel mai bine o arată proiectul internaţional HerOn, făcut de cercetători de la Universitatea Transilvania, în colaborare cu parteneri din Italia, Franţa şi Spania.
Proiectul – deocamdată unul la nivel de concept, a folosit cele mai noi tehnologii digitale pentru a crea copii virtuale extrem de precise ale patrimoniului cultural.
În cadrul acestuia fost folosite date satelitare, din dronă sau scalări din laser care au detectat posibile ruine îngropate ale cetăţii medievale de pe culmea dealului Lempeş.
A fost creată şi o machetă 3 D a zonei cu posibilele ruine, care însă trebuie cercetate. 
Însă, proiectul de acum a fost doar un prim pas. 
„Ideea este de a avea o reprezentare digitală a unei anumite zone. Ne-am concentrat atenţia pe Dealul Lempeş, unde ştim că a existat o cetate medievală. Există săpături arheologice încă din 1971 şi un studiu publicat pe această temă. După cum bine ştiţi, dealul este acum împădurit, nu se vede nimic din fosta cetate, dar există nişte indicaţii pe care le putem vedea în datele satelitare, în datele din dronă, indicaţii despre poziţia acestor ruine îngropate. Bineînţeles că acestea ar trebui confirmate prin săpături arheologice. Vorbim de faza aceasta preliminară în care facem o investigaţie neinvazivă, strict pe baza datelor satelitare sau din dronă sau orice alte date putem utiliza”, a declarat  prof. dr. ing. Mihai Ivanovici, de la IESC, coordonatorul cercetării.
O altă idee de cercetare pune în legătură disparităţile financiare între diferite zone rurale şi montane cu longevitatea, asigurată de o alimentaţie sănătoasă şi exerciţiu fizic. Sau lipsa acestora. 
„Acest proiect practic combină sportul, nutriţia, alimentaţia şi zona economică, pentru că încearcă să vadă ce legături există între aceste trei dimensiuni ale ştiinţelor sociale. Concluzia acestui proiect este că există diferenţe regionale foarte interesante între modul în care alimentaţia şi nutriţia impactează diferenţele de venit din ţările mediteraneene ale Uniunii Europene. Fiind diferenţe esenţiale între Spania, Franţa, Italia şi România”, spune Monica Răileanu-Szeles, directorul Institutului de Cercetare al UniTBv.
Ambele proiecte sunt doar la nivel de pilotare. Practic, nişte „seminţe” pentru comunitate, iar ele pot fi continuate şi dezvoltate dacă sunt găsite fonduri pe proiecte mai mari. În total, au fost 37 de proiecte dedicate comunităţii locale dezvoltate, în ultimii doi ani, de profesori şi cercetători ai Universităţii Transilvania din Braşov, în cadrul Alianţei universitare europene UNITA.
„Aceste proiecte, cele 37 pe care le prezentăm, au fost proiectele de tip seed founding, deci de stimulare, pilot. Ele au fost finanţate în cadrul acestei alianţe cu sume mici. De exemplu, Universitatea Transilvania din Braşov a finanţat fiecare proiect cu 5.000 de euro, fiecare partener a contribuit cu 5. 000 de euro. Sunt proiecte cu 6-7 parteneri, sunt proiecte cu 3 parteneri. Deci sumele au fost mici. Banii au fost pentru dezvoltarea unei comunităţi a cercetătorilor în cadrul Alianţei UNITA, astfel încât împreună, această comunitate fiind dezvoltată, să putem să ducem mai departe să dezvoltăm proiectele. Deci sigur că ne uităm la beneficiarii noştri de astăzi, discutăm împreunã şi vedem care sunt pentru proiecte majore, viitoare, cele mai potrivite surse de finanţare”, a declarat prof.dr. Carmen Buzea, prorector cu activitatea de cercetare ştiinţifică şi informatizarea.

Cum poate tehnologia să protejeze patrimoniul cultural?
Monumentele istorice şi siturile arheologice sunt parte din identitatea unei comunităţi, însă multe dintre ele sunt afectate în timp de degradare, schimbări climatice sau intervenţii umane. Pentru a le conserva şi a le face mai accesibile publicului, cercetătorii de la Universitatea Transilvania din Braşov participă la proiectul internaţional HerOn, care foloseşte cele mai noi tehnologii digitale pentru a crea copii virtuale extrem de precise ale patrimoniului cultural.
Scopul proiectului este realizarea unor „gemeni digitali” ai monumentelor şi siturilor istorice – modele virtuale tridimensionale care reproduc cu mare fidelitate realitatea. Acestea sunt create prin combinarea imaginilor din satelit, fotografiilor aeriene, dronelor şi scanărilor laser, oferind o imagine completă şi detaliată a patrimoniului.
În cadrul proiectului, cercetătorii din cele cinci universităţi partenere au dezvoltat metode comune de colectare şi analiză a datelor, astfel încât monumentele să poată fi documentate şi monitorizate mai uşor. Au fost organizate seminare internaţionale, ateliere practice şi o expoziţie dedicată arheologiei digitale, iar comunităţile locale au fost implicate în activităţi desfăşurate direct în situri arheologice.
În Braşov, de exemplu, au fost analizate imagini satelitare de înaltă rezoluţie în urma cărora s-au identificat posibile ruine îngropate ale cetăţii medievale de pe dealul Lempeş. Acest lucru poate aduce schimbări în modul de gestionare şi conservare a zonei protejate.
O componentă importantă a proiectului a fost şi dezvoltarea unor platforme online prin care patrimoniul digital poate fi explorat de oricine. Astfel, cercetători, profesori, elevi, turişti sau autorităţi pot avea acces la modele digitale detaliate ale monumentelor şi pot descoperi informaţii despre istoria şi starea lor de conservare.

Cum ar putea fi implementat acest proiect?
Instrumentele dezvoltate pot fi utilizate de autorităţile locale şi de instituţiile culturale pentru monitorizarea şi protejarea monumentelor istorice, pentru planificarea lucrărilor de restaurare şi pentru promovarea patrimoniului prin turism digital. În acelaşi timp, şcolile şi universităţile pot folosi modelele 3D în activităţi educaţionale, iar turiştii pot explora virtual obiective culturale înainte de a le vizita.
Proiectul va continua prin dezvoltarea unor noi platforme digitale şi prin extinderea colaborării dintre universităţile europene, cu obiectivul de a crea instrumente tot mai performante pentru conservarea patrimoniului cultural şi pentru valorificarea lui în educaţie şi turism.

Partenerii proiectului
Universitatea din Zaragoza (Spania, coordonator), Universitatea Transilvania din Braşov (România), Universitatea din Brescia (Italia), Universitatea din Torino (Italia) şi Universitatea Publică din Navarra (Spania).

Foto: Radio România Braşov