Cetatea de pe Tâmpa, reclădită în miniatură până la cele mai mici detalii

De la finele săptămânii trecute, turiştii, dar şi braşovenii care ajung sub Tâmpa, la staţia de telecabină, pot admira macheta Cetăţii Braşovia, cea mai veche cetate din Ţara Bârsei, după estimările făcute de istorici. Iniţiativa creării acestei machete a aparţinut Agenţiei Metropolitane (AMB ) Braşov, pentru ca turiştii să aibă o imagine de ansamblu asupra vechii cetăţi medievale, dar şi să fie motivaţi să viziteze ruinele acesteia. „Macheta respectă întocmai detaliile vechii cetăţi, fiind creată cu ajutorul unor specialişti în istorie.  Totodată, turiştii care ajung la staţia de telecabină au la dispoziţie pliante cu informaţii despre acest monument, iar din ianuarie vor fi disponibile şi audio-ghiduri”, a explicat Dragoş David, directorul AMB. Pentru realizarea acesteia Agenţia a obţinut o finanţare de la Administraţia Fondului Naţional Cultural.
Macheta prezintă construcţia în integralitatea ei, inclusiv încăperile adosate zidurilor de curtină şi celorlalte construcţii interioare, care au avut rol de apărare, de locuinţe sau magazine pentru provizii. Dacă specialiştii aveau păreri diferite în ceea ce priveşte numărul de turnuri, până la urmă machete are opt turnuri. Vechea cetate medievală ocupă o suprafaţă de circa 23.000 mp şi are ziduri înalte şi groase de 1,70 m până la 1,80 m. Obiectivul a reprezentat un important punct de apărare pentru Braşovul anilor 1.400, dinaintea venirii cavalerilor teutoni în ţara Bârsei. Prima dată, cetatea a fost atestată într-un document datat 16 octombrie 1434. Poziţia dominantă de pe Tâmpa, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din Cetatea Braşovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi, totodată, „cheia” stăpânirii oraşului. Potrivit unor istorici, aici s-ar fi adăpostit domnitorul Mircea cel Bătrân şi familia sa când Ţara Românească a fost invadată de otomani. În interiorul Cetăţii au fost descoperite recent vestigiile Capelei Sfântului Leonhard şi o cisternă de apă, situată la 6 m adâncime. Tot printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural, AMB a reuşit să marcheze şi să amenajeze traseele spre acest monument, să pună panouri de informare, dar şi să achiziţioneze câteva audioghiduri care prezintă istoria vechii cetăţi.

Reconstrucţia cetăţii, de la vis, la realitate
AMB speră ca în următorii zece ani, proiectul reclădirii vechii cetăţi să se transforme din vis în realitate. „În următorii zece ani sperăm să o vedem reconstruită. Vorbim de o perioadă lungă, dar este nevoie de cercetări arheologice amănunţite, care vor dura aproximativ 5 ani, fiindcă sub ruinele acesteia se pare că sunt vestigii şi mai vechi, ale unei cetăţi dacice”, a precizat Dragoş David.