CET-ul va intra în analiza Unității de Management a Proiectului

Convenția – Cadru pentru înființarea Unității de Management a Proiectului (UMP) și realizarea modernizării sistemului de termoficare din municipiul Brașov a fost aprobată ieri de plenul Consiliului Local. Subiectul a fost discutat foarte aprins, consilierii locali liberali nefiind de acord cu o nouă expertiză asupra viitorului societății CET Brașov SA, susținând în continuare soluția propusă de ei, care înseamnă închiderea CET-ului și montarea de centrale de bloc sau individuale la toți cetățenii care au mai rămas branșați, cu subvenții de la municipalitate. În schimb, consilierii democrați au susținut necesitatea realizării unei asemenea analize de către Unitatea de Management a Proiectului, pe motiv că nu pot fi lăsate în bătaia sorții aproape 40.000 de familii. „Vrem ca UMP să ne arate dacă mai este vreo șansă cu CET-ul sau nu”, a spus democratul Sorin Grigorescu. Îndemnându-și colegii să nu mai gândească problema în mod politicianist, consilierul Paul Gonțea a explicat faptul că guvernul PSD a fost cel care a dat Consiliului Local Brașov această societate, cu datorii cu tot, fără voia administrației locale. „Atunci nu s-a pus problema să vrem. A fost: ori luați CET-ul, ori moare. Dar erau atâția brașoveni branșați la sistemul centralizat. Nici acum nu putem să luăm repede o astfel de decizie. Trebuie ca specialiștii să facă o expertiză și să ne spună ce este de făcut. Eu cred că în șase luni va trebui să știm ce va fi de făcut pe viitor”, a spus și Paul Gonțea. În schimb, consilierii PSD au vrut să știe doar câți bani necesită acest lucru. Unitatea de Management a Proiectului are prevăzut un buget de 1.245.200 de euro, bani care vor fi alocați de acționarii acestei unități, adică CET (51%) și ESA (49%). La rândul ei, ESA are ca acționari Vestforsyning Erhverv A/S, o companie de utilități din Holstebro (Danemarca) ce deține 51% din acțiuni, IQ (Fondul de Investiții pentru Europa Centrală și de Est al Guvernului Regatului Danemarcei), care promovează investițiile daneze în Europa Centrală și de Est și Darobi Center S.R.L., care reprezintă centrul româno-danez de afaceri. Acestora li se adaugă Consiliul Județean și Primăria Brașov, cu câte un procent din acțiunile ESA. Și tot ieri a fost aprobată și constituirea Consiliului de Administrație al CET Brașov SA, care va fi format din șapte membri și nominal vor fi aleși în cadrul ședinței Adunării generale a Acționarilor care va avea loc în data de 31 octombrie. Trei centrale fără cărbune Studiul pe care l-a efectuat deja ESA se axează pe activitatea de cogenerare, adică de producere a energiei electrice și celei termice, prin împărțirea societății în trei puncte de producție. Principala centrală va fi construită pe locul fostului CAF Rulmentul, iar pe locul actualului CET și al CAF Metrom vor fi construite două noi centrale, acestea din urmă fiind funcționale pe post de rezervă a sistemului. În ceea ce privește combustibilul, proiectul ESA prevede utilizarea gazului metan, în centralele de rezervă, iar în punctul principal de producție vor fi folosite, pe lângă gaz metan, și biomasă, și motorină. Astfel, nu se mai pune bază pe cărbune, mai ales că utilizarea acestui tip de combustibil generează probleme după exploatare, cenușa rezultată trebuind depozitată în condiții de maximă siguranță ecologică. Ca organizare, se va face o împărțire prin formarea de noi companii în trei linii distincte, sub conducerea CET Holding: CET Producție, CET Distribuție și o Unitate de Management al Proiectului (UMP). În cadrul acesteia din urmă ESA se oferă să ia parte ca acționar minoritar, cu 49%, iar CET să aibă 51%. Costul modernizării va fi de 191 de milioane de euro O altă componentă a planului prezentat ieri de ESA se referă la finanțarea acestor investiții. Pentru modernizarea părții de distribuție sunt necesare 30 de milioane de euro, pentru transport 17 milioane de euro, iar pentru producție 140 de milioane de euro. În total, pentru modernizarea acestui sistem este nevoie de 191 de milioane de euro. Și tot în acest studiu se recomandă variante de găsire a finanțării. Examinarea posibilității de a obține finanțări externe nerambursabile, a posibilității de a obține sprijin financiar de la instituții naționale sau internaționale, găsirea unui partener extern prin elaborarea unor cereri de ofertă pentru construirea unei unități de randament mediu bazat pe cogenerare sau organizarea unei licitații pentru furnizarea de conducte prin intermediul unui cofinanțator sunt recomandările financiare făcute de cei de la ESA.