Cerşetoria, o afacere în centrul vechi al Braşovului. „Din încasări s-au construit vile”

Mamele cu copii sau alţi cerşetori care pot fi văzuţi în Centrul Istoric al Braşovului nu cer un ban „de capul lor”, ci fac parte din reţele bine organizate. Au şefi, sunt coordonaţi, iar afacerea este una bănoasă, susţine Horia Huluban, preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric al Braşovului.
„Cerşetorii adevăraţi sunt cei care sunt organizaţi, supravegheaţi. Sunt organizaţi în grupuri. Au şefi. Fiecare şef are câte 3, 4, 5, 10 cerşetori mai mici. Aceştia sunt obligaţi să vină la punctul de întâlnire, de unde pleacă la cerşit în zona centrală a Braşovului. Periodic, la câteva ore, ei trebuie să predea o sumă de bani, toate încasările. Din surse precise, ei sunt ameninţaţi. Am văzut cu faţa ochilor. Dacă sunt alungaţi dintr-un loc, ei sunt duşi în altă parte”, a declarat Huluban.
El a menţionat că reţelele provin din zone precum Mărcuş, Budila, Gârcini-Zizin, iar cerşetoria este o afacere de familie. „Cei mai mulţi sunt tata, mama şi copiii. De mici, copiii sunt învăţaţi să cerşească”, a continuat Huluban.
Încasările sunt mari, a mai spus preşedinte al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric al Braşovului: „Un cerşetor face pe zi câteva sute de lei, până la 1.000 de lei. În traducere, ar fi 200 de euro pe zi. În trecut, în urmă cu aproximativ 20 de ani, erau persoane care din cerşetorie făceau o vilă”.  Huluban a spus că grupurile de cerşetori din Piaţa Sfatului îşi împart teritoriul şi orele.
Ba mai mult, el a spus că, uneori, o mamă face un copil, îl aduce la cerşit, apoi mai face unul. „Apar în Piaţa Sfatului femei cu câte 4 sau 5 copii, doi în braţe, doi cu căruciorul, îi trântesc pe jos. Femeia adună banii şi îi predă soţului”.  

„Au luat o pizza de pe o farfurie şi au fugit cu ea”
Pe lângă faptul că sunt insistenţi, cerşetorii sunt uneori şi agresivi, a mai spus Huluban: „Erau trei turiste din Germania, la mine la o terasă. Cerşetorii nu au mai stat la discuţii. Au luat o pizza de pe o farfurie şi au fugit cu ea. Oare ce impresie şi-au făcut aceste femei. Sau, a mai fost un englez care mânca nişte mici şi nişte coaste şi vine o femeie, Geanina - pe care toată lumea o cunoaşte – şi îi ia o bucată de carne din farfurie”.
În ceea ce-i priveşte pe turişti, reprezentantul asociaţiei a spus că aceştia sunt împărţiţi în două categorii. „Sunt unii care spun că trebuie să li se dea ceva cerşetorilor, pentru că şi ei trebuie să trăiască. Ceilalţi nu ştiu cum să scape de ei. Dacă noi fugim după cerşetori, mai sunt turişti care spun că le-au comandat ceva de mâncare”, a continuat Horia Huluban în cadrul unei emisiuni difuzate de postul braşovean de televiziune Nova TV.

Soluţia: intervenţiile în forţă
Preşedintele asociaţiei susţine că primii care ar trebui să intervină sunt poliţiştii locali, însă numărul acestora este redus, centrul istoric al oraşului fiind deservit de doi agenţi.
Pe de altă parte, el spune că „pe cale legislativă, problema nu se va rezolva niciodată. Soluţia este simplă: chemată Poliţia Locală, suplimentat numărul de agenţi şi, timp de o luna faci ordine. Trebuie organizată o acţiune în forţă, prin care să culegi toţi cerşetorii. De exemplu, în centrul istoric al Bucureştiului nu vezi un cerşetor. Cum apare unul, este ridicat”.