Cererea de locuinţe a urcat cu 158% în ultimii trei ani la Braşov

TERENURILE, 85% PENTRU CONSTRUCŢII. Potrivit unei analize Wizmo.ro şi Re/Max, 85% dintre terenurile tranzacţionate în România sunt căutate pentru dezvoltări de tip rezidenţial, 70% dintre cumpărătorii de terenuri fiind acest tip de investitori. Terenurile mici, urbanizate şi listate la preţ corect sunt vândute în interval de 3-6 săptămâni. Terenurile fără PUZ sunt vândute mai greu, pe o perioadă estimativă de 6-18 luni.

Din 2015 încoace, cererea de locuinţe a cunoscut o creştere importantă în marile oraşe ale ţării, situându-se, în primul trimestru din 2018, la un nivel de apogeu al ultimilor trei ani.
Cel mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare, platforma lansată şi susţinută de Imobiliare.ro, arată că, în ultimii trei ani, cererea de locuinţe din cele mai mari şase oraşe ale ţării s-a majorat cu 76%, situându-se, astfel, la un punct de apogeu în momentul de faţă. În perioada menţionată – ce corespunde, în mare, noului ciclu de creştere a pieţei, început după încheierea crizei –, cel mai semnificativ avans, de 217%, a avut loc în Iaşi. În ciuda faptului că interesul cumpărătorilor s-a triplat, practic, preţurile din capitala Moldovei nu au resimţit o presiune foarte mare, întrucât oferta crescândă de apartamente noi a putut prelua o bună parte din noile solicitări. Majorări de peste 100% ale cererii au mai fost consemnate în Braşov (158%), Timişoara (104%) şi Constanţa (103%), în vreme ce, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, a avut loc o creştere de 46% şi, respectiv, 76%.
Pe parcursul ultimelor 12 luni, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale (atât apartamente, cât şi case) s-a majorat, cumulat, cu 17% în marile centre regionale. Creşteri fost înregistrate în toate acestea, însă amploarea variaţiilor este foarte diferită: în fruntea clasamentului se află Iaşiul şi Cluj-Napoca, unde apetitul pentru achiziţiile de locuinţe este cu 49% şi, respectiv, 41% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut.
Pe de altă parte, Bucureştiul a consemnat cea mai mică creştere anuală a cererii pentru proprietăţi rezidenţiale, anume 6% (ceea ce explică, parţial, scumpirile mai temperate din Capitală). De luat în calcul este însă şi faptul că volumul cererii din aşa-numitele oraşe secundare este de patru până la cinci ori mai mic decât în Bucureşti. În celelalte mari oraşe ale ţării, apetitul pentru achiziţiile de locuinţe a cunoscut, potrivit datelor Analize Imobiliare, majorări anuale de două cifre: 12% în Constanţa, 28% în Timişoara şi, respectiv, 34% în Braşov.

Apartamente noi versus vechi
În ceea ce priveşte tipul de locuinţe căutate de către potenţialii cumpărători, cele nou-construite (apartamente şi case finalizate după anul 2000) sunt în continuare majoritare, cu o pondere de 57% dintre căutările pe cele şase mari oraşe (în creştere de la 56% în ultimul trimestru din 2017). Preferinţa pentru unităţile locative noi poate fi regăsită, punctual, doar în trei dintre cele şase oraşe analizate, respectiv Cluj-Napoca (69%), Iaşi (67%) şi Bucureşti (62%). În celelalte trei centre regionale, apartamentele vechi sunt încă mai populare, cu o cotă de 46% în Timişoara, 43% în Constanţa şi, respectiv, 42% în Braşov.