Cercul vicios al reabilitării spitalelor

Noile prevederi legale fac aproape imposibilă reabilitarea clădirilor spitalelor fără evacuarea completă a imobilului, iar dacă se ia această măsură, scad drastic şi sumele primite de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Problemele, a explicat senatorul social-democrat braşovean Florin Orţan (foto), au apărut odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi legale sau normative tehnice în domeniul construcţiilor, unele referitoare la protecţia împotriva incendiilor şi a seismelor.
„În 2014 România a implementat o Directivă Europeană care prevede că nu mai putem investi bani într-o clădire, decât în situaţia în care aceasta are Risc Seismic 2, iar acest standard nu este respectat de niciun spital din România. Pentru ca imobilele să fie aduse la standard, este nevoie de efectuarea unor lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă. De asemenea, după «Colectiv» s-au schimbat scenariile de incendiu, fiind impuse noi condiţii pentru obţinerea autorizaţiei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Acum, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov trebuie făcută o scară de incendiu imensă, lifturi speciale, iar structura de rezistenţă a corpului B trebuie consolidată cu ajutorul unor materiale speciale. Prin urmare, clădirea unui spital nu se mai poate renova pe module, aşa cum s-a întâmplat când s-a reabilitat corpul A al spitalului braşovean. Dacă se închide un corp, se reduce activitatea şi, automat, finanţarea de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care asigură 70% fond de salarii. Un spital în renovare nu-şi mai închide bugetul, nu mai are bani pentru urgenţe şi nici nu are ce face cu personalul, timp de doi ani sau mai mulţi ani, cât durează renovarea”, a explicat senatorul, care este şi medic la Spitalul Judeţean.

Finanţarea unui spital în renovare, considerată ajutor de stat
Parlamentarul braşovean a mai spus că „într-o astfel de situaţie, normal ar fi ca spitalele să beneficieze de finanţare de la bugetul de stat, dar apar alte probleme. Am avut recent discuţii specialiştii Consiliului Concurenţei, care au spus că finanţarea direct de la bugetul de stat a acestor unităţi nu ar fi posibilă. Argumentul lor a fost că activitatea medicală este una economică, ca oricare alta, iar banii primiţi de la bugetul de stat ar fi consideraţi ajutor de stat. Ba mai mult, există o prevedere legală europeană care se referă la spitalele de pe graniţa cu state UE: dacă le reabilităm se presupune că facem concurenţă neloială unităţilor sanitare din statul vecin”.
Pentru a clarifica situaţia „ajutorului de stat” Orţan a afirmat că în cursul acestei săptămâni, preşedintele Consiliului Concurenţei va avea discuţii cu senatorii din Comisia de Sănătate a Senatului. „Am început să lucrez la o iniţiativă legislativă care să reglementeze bugetarea spitalelor la care se efectuează lucrări de reabilitare. M-am dus la minister, am vorbit cu oamenii de acolo care au apreciat iniţiativa. Acum, pentru a rezolva această problema, va trebui să vedem ce articol din Legea Concurenţei trebuie schimbat”, a mai spus Orţan.