Cercetătorii din Braşov demontează mitul „cartofilor toxici” de pe tarabele din pieţe

După ce în mass-media au apărut alarmante despre cartofii româneşti, autorităţile au decis să clarifice lucrurile. Cei mai abilitaţi specialişti din ţară, cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de zahăr de la Braşov au anunţat că informaţiile vehiculate sunt false şi că dimensiunea mai mare a tuberculilor nu are nici o legătură cu toxicitatea acestora, ci este doar semn că a plouat mult, iar cartofii au acumulat apă. În opinia directorului ştiinţific de la Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de zahăr Braşov, Victor Donescu, o cultură normală de cartof va produce la recoltare tuberculi de diferite dimensiuni, în proporţii variabile în funcţie de soiul cultivat şi de tehnologia aplicată. „În condiţiile anului 2014, datorită nivelului ridicat de precipitaţii, tuberculii de cartof pot să crească la dimensiuni mai mari, chiar la nivelul normal de fertilizare recomandat de tehnologiile de cultivare. Tuberculii mari şi foarte mari vor avea un conţinut mai ridicat de apă, deci un conţinut mai redus de substanţă uscată, cu efect asupra calităţilor culinare şi tehnologice specifice soiului cultivat“, afirmă specialistul institutului.
Totodată, dimensiunea tuberculilor de cartofi nu a fost niciodată un motiv de îngrijorare. În fişele tehnice publicate pe Bursa Română de Mărfuri – Ringul Legumelor şi Fructelor, se specifică dimensiunea minimă a tuberculilor de cartof în funcţie de calitate (extra, cal. I şi cal. II), fără a se specifica dimensiunea maximă admisă. În standardul de reglementare UE privind conţinutul de nitraţi în legume, cartoful este clasificat în grupa cu conţinut foarte redus de nitraţi (<200 mg/kg substanţă proaspătă).

Patru filtre de control
La rândul său, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale exclude orice pericol pentru sănătatea consumatorilor. „Toţi cartofii care intră pe piaţa din România pe filieră fiscalizată, fie că sunt din import sau din producţie internă, sunt controlaţi de patru ori şi nu prezintă niciun risc pentru sănătatea consumatorilor, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu. „Sunt anumite cantităţi de cartofi care intră pe diferite canale, cum ar fi în portbagajul maşinii, însă şi acestea sunt controlate în pieţele agroalimentare, iar în cazul în care apare o suspiciune se activează sistemul rapid de alertă. Din informaţiile pe care le avem nu a existat până în prezent nicio alertă pe cartofi“, a spus Botănoiu. Potrivit acestuia, în România, cartoful este supus unui număr minim de patru controale tehnice-tematice, efectuate de următoarele instituţii: Autoritatea Natională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia de inspecţii şi Control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Compartimentele de inspecţii din unităţile fitosanitare, Administraţia pieţelor.

De unde a început isteria
Declaraţiile oficialului vin în contextul în care, săptămâna trecută, Federaţia Naţională Cartoful din România avertiza că unul dintre cele mai folosite alimente ar trebui cumpărat cu mai multă atenţie întrucât cartofii din import cu diametrul mai mare de 8 centimetri care sunt la vânzare sunt plini de nitriţi şi nitraţi. Este vorba de circa 20% din cartofii care se cumpără şi se consumă în România, mai ales cei importaţi din Polonia, Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, şi care sunt folosiţi în străinătate exclusiv pentru hrana animalelor.