Cenţu: „Privatizarea Roman nu este afectată! Neconstituţional este un singur punct din ordonanţă”

Lichidatorul companiei Roman SA, Aurel Cenţu, spune că decizia CCR de a declara un articol din ordonanţa de privatizare a Roman SA ca fiind neconstituţional nu afectează cu nimic situaţia juridică a fabricii. „Este vorba doar despre CAF Roman, unul dintre puii Roman SA, care acum este în faliment. El nu a mai fost cedat administraţiei locale, după ce Primăria Braşov a solicitat lămuriri cu privire la legalitatea acestei tranzacţii. Din păcate, abia acum s-a luat o decizie în ceea ce priveşte consituţionalitatea acestui punct”, a explicat Cenţu pentru BizBraşov. Acesta spune că Roman SA îşi revine şi reia producţia, urmând să scape de starea de insolvenţă în care se află de câţiva ani.Curtea Constituţională a României a decis că OUG 13 din 2003 prin care s-a provatizat Roman SA are elemenete de neconstituţionalitate. Acelaşi act a făcut posibilă şi constituirea parcului industrial de pe platforma societăţii comerciale braşovene.

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, joi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 115/2003 privind privatizarea SC „Roman" SA Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma societăţii. „În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale Roman SA Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii Comerciale Roman SA sunt neconstituţionale”, se arată într-un comunicat remis ieri de Curtea Constituţională a României. Prin ordonanţa din 2003, toate datoriile Roman SA către Primăria Braşov se stingeau prin trecerea în proprietatea municipalităţii a centralei de apă fierbinte SC CAF SA. În documentul remis, Curtea Constituţională a explicat însă că, potrivit articolului 121 alineatul 2 din Constituţie, dispoziţii dezvoltate, la nivel infraconstituţional, de articolul 23 alineatul 1 şi articolul 36 alineatul 2 litera c din Legea numărul 215/2001, consiliul local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii. CCR afirmă că orice consiliu local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe şi municipii. „Pe de altă parte, conform articolului 21 alineatul 1 din Legea administraţiei publice locale numărul 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Rezultă, aşadar, că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică şi, prin urmare, nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice”, se mai arată în comunicat. Judecătorii CCR spun că unitatea administrativ-teritorială este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale. „Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea a reţinut că transferul cu plată a filialei SC CAF SA către Consiliul Local Braşov, prin compensare cu toate datoriile Societăţii Comerciale Roman SA Braşov către acesta, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri la bugetele locale, contravine dispoziţiilor articolului 121 alineatul 2 din Constituţie, prin încălcarea statutului juridic constituţional şi legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuşi titular de drepturi şi obligaţii asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă", se mai precizează în comunicatul CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.