Centrul de Management Integrat al Deşeurilor nu este o centrală nucleară

Judeţul Braşov este unul dintre puţinele judeţe în care nu este rezolvată problema gestionării deşeurilor. Pentru a o rezolva, avem nevoie de investiţii majore şi pentru acest lucru, Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu ADI ISO Mediu, lucrează acum la implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Aceasta este o investiţie de peste 100 milioane de euro co-finanţată în procent de 98% din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.
S-a mai încercat implementarea unui proiect similar, finanţat tot din fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2013, care a eşuat, tocmai din cauza faptului ca nu a existat un consens general pentru sprijinul proiectului.
Şi acum există mai multe temeri ale populaţiei, însă, au precizat reprezentanţii administraţiei judeţene şi cei ai ADI ISO Mediu, în pregătirea proiectului au fost analizaţi şi eliminaţi toţi factorii de risc asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
„Este de înţeles neîncrederea locuitorilor cu privire la o investiţie în domeniul gestionării deşeurilor, cum va fi viitorul Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) sau altfel spus un centru de valorificare şi reciclare a deşeurilor, dar dacă din cauza neîncrederii născute din experienţele nefavorabile trecute, sunt refuzate investiţiile care ar putea rezolva problema, atunci e destul de clar că toţi braşovenii vor rămâne blocaţi în situaţia actuală. Din păcate atitudinea caracteristică faţă de investiţiile care trebuie realizate în cadrul acestui proiect este «eu vreau, dar să se facă altundeva», şi am primit numeroase sugestii de ce ar fi mai bine «altundeva». Cu această abordare nu vom putea să realizăm niciodată investiţiile necesare şi nici nu vom putea rezolva problema deşeurilor în judeţul Braşov”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan.

„Este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare”
Sunt de neînţeles unele exagerări, ca de exemplu o postare pe Facebook intens mediatizată, contra amplasării acestui CMID, în care apare o ilustraţie ce redă un munte de gunoi şi un om îmbrăcat în costum de protecţie împotriva radiaţiilor nucleare. Un CMID nu este o centrală nucleară, au precizat reprezentanţii ADI ISO Mediu şi cei ai Consiliului Judeţean Braşov.
„O situaţie atât de importantă, care a fost neglijată foarte mult timp, trebuie tratată cu seriozitate şi cu decenţa cuvenită informării corecte, exagerările nu-si au rostul. O astfel de ilustraţie este o denaturare a ceea ce va însemna construcţia viitoare. Înţeleg temerile populaţiei legate de investiţiile din domeniul deşeurilor, dar cred că este important să comunicăm doar pe bază de argumente clare, astfel încât informaţiile false, incomplete, fără legătură cu investiţia de la Braşov, să poată fi distinse de ceea ce urmează să fie realizat. Sunt extrem de multe criterii care au fost luate în considerare la alegerea locaţiilor posibile pentru CMID, ba chiar echipa Consiliului Judeţean şi-a propus să respecte mai mult decât ceea ce este prevăzut în legislaţie în cazul distanţei faţă de zonele locuite sau a accesului la amplasament”, a mai spus reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan.
Conform declaraţiei vicepreşedintelui CJ, referirea la CMID ca fiind o „groapa de gunoi” este total incorectă. CMID este o fabrică unde se sortează, tratează şi reciclează deşeurile, este o investiţie industrială care creează 80-100 de locuri de muncă şi aduce venituri din taxe şi impozite la bugetul local. Toate procesele tehnologice se vor desfăşura în hale închise, chiar şi compostarea se va face în tunele de compostare închise, iar descărcarea deşeurilor se va face direct în hală de unde vor fi preluate pe fluxul tehnologic.
La CMID nu va fi depozit de deşeuri sau „groapă de gunoi”. Există o prevedere legală, HG349/2005, în care scrie că nu poate fi deschis un al doilea depozit de deşeuri, dacă în judeţ există deja un depozit autorizat şi nu este umplut la capacitate de minim 75%.
O problemă des ridicată a fost că distanţa faţă de zonele locuite ar fi prea mică. În cazul locaţiei de la Prejmer distanţa este mult mai mare decât cea reglementată legal care este de 500 m sau maxim 1.000 m. De la locaţia analizată pentru CMID sunt aproximativ 3 km până la Prejmer, 3,9 km până la Hărman, 3,6 km până la Cărpiniş şi peste 4 km până la cartierul Izvor. „La multe CMID în funcţiune pe care le-am vizitat, distanţa faţă de zonele locuite era mult mai mică, fără să producă disconfort populaţiei, şi sunt câteva exemple în acest sens: CMID Alba - distanţa 1,6 km; CMID Bistriţa - Năsăud - distanţa 1,6 km; CMID Sălaj - distanţa 2,2 km;  CMID Prahova -  distanţa 2 km;  CMID Mureş - distanţa 2,3 km;  CMID Iaşi  - distanţa 2,5 km.
     
Pânza freatică nu este afectată
Referitor la „otrăvirea pânzei de apă freatică”, o altă temere a populaţiei, pânza de apă freatică nu este la adâncime mică, cum s-a vehiculat ca 0,5 -1 m sau maxim 2 m ci la aproximativ 18 m. În apropierea locaţiei se află o balastieră cu adâncime de 14-15 m, la care încă nu a ajuns la pânza de apă.  Referitor la forajele din zona Prejmer, Consiliul Judeţean a solicitat un punct de vedere la Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, în administrarea căreia sunt puţurile din zona Prejmer, iar locaţia acestora este la peste 4 km distanţă faţă de locul unde este prevăzută construcţia CMID şi acestea extrag apa de la mare adâncime. De asemenea la CMID se foloseşte doar o cantitate redusă de apă, şi apa utilizată este epurată în staţia de epurare cu osmoză inversă, după care este deversată la canalizare. În acest scop Consiliul Judeţean a solicitat şi primit de la Compania de Apa Braşov poziţiile in care se pot face racordările la reţelele de canalizare si apă existente. Referitor la calitatea apei deversate după ce aceasta este epurată, conform ultimului buletin de analiză de la CMID Sălaj, toţi parametrii apei erau cu mult sub limitele maxime admise.
O altă temere total nejustificată este că terenul arabil din zonă va fi otrăvit. La CMID nu va fi incinerator din care să fie emanate noxe în aer. Dacă nu se degajă noxe nici în aer nici în sol, de la ce ar putea fi otrăvite terenurile?  

60 de maşini pe zi, nu una la 6 minute
Există temeri referitoare la faptul că maşinile de transport deşeuri vor provoca aglomeraţie pe rutele de acces. „Au existat postări, fără nici un calcul real la bază, în care se afirma că  vor trece 170 de maşini pe zi sau una la 6 minute. Din cantităţile de deşeuri colectate se poate calcula cu uşurinţă numărul mediu de maşini necesare pe zi şi acesta este de aproximativ 70/zi. În cazul locaţiei de la Prejmer cel mai mare avantaj este ca poate fi asigurat accesul pe DN 11 între Braşov şi pasarela spre Prejmer şi pe DN 10 până la Parcul Industrial Prejmer, iar de acolo accesul la CMID se va face pe un drum care va fi amenajat direct din DN10. Maşinile nu vor trebui să treacă prin localitate. Conform datelor statistice disponibile, de la Centrul De Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, pe DN11 media zilnică este 6.934 de maşini /zi . Raportat la numărul de maşini care tranzitează această porţiune de drum, numărul  mediu de 70 de maşini de transport deşeuri, pe zi nu reprezintă o diferenţă semnificativă”, a continuat reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov.
Drumul de acces spre CMID poate fi transformat într-o centură a Prejmerului, ceea ce constituie un avantaj pentru prejmerenii deranjaţi pe bună dreptate de traficul greu care acum tranzitează localitatea. De asemenea terenurile de pe traseul drumului de acces vor fi mai uşor accesibile datorită drumului care va fi realizat în cadrul proiectului, iar faptul că vor exista utilităţi va influenţa pozitiv întreaga zonă. Este important de menţionat şi faptul că realizarea drumului de acces este o cheltuială eligibilă în cadrul proiectului.

La 100 metri de hală nu se simte niciun miros
În CMID deşeurile nu vor fi depozitate, ele vor fi prelucrate imediat, nu este „groapa de gunoi” cum s-a vehiculat în mod nejustificat în spaţiul public, deci nu se degajă miros de la deşeurile care se descompun. Au fost realizate diferite vizite la mai multe CMID-uri în funcţiune şi nicăieri nu a fost identificată problema mirosului. La CMID Sălaj, Prahova, Covasna, care sunt în funcţiune de mai mult timp şi deşi dispun de o tehnologie mai simplă, nu există un miros care să fie deranjant sau să se simtă la distanţă de amplasament.  În filmul realizat la Alba, se vede că staţia de tratare mecano-biologică, cea la care se prelucrează deşeurile menajere care pot produce miros, funcţiona la maxim. În hală era sistem de ventilaţie care evacuează aerul din încăpere şi îl filtra printr-un biofiltru de dimensiunea unei piscine mici, astfel încât în curte la 100 de m de hală nu se simţea nici un miros.
Au fost obiecţii referitor la faptul că se vor scoate 13 ha din circuitul agricol. Această obiecţie nu a existat în cazul unor dezvoltări imobiliare pentru care s-au scos suprafeţe mult mai mari din circuitul agricol, aşadar acest lucru nu ar trebui să fie determinant nici în cazul unei investiţii care va rezolva o problema stringentă a întregului judeţ Braşov şi va aduce venituri la bugetul local.
Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu ADI ISO Mediu, pregăteşte realizarea acestei investiţii, deoarece România a primit luna acesta avizele motivate pe tema deşeurilor, avize care arată că nu mai suntem în ipostaza în care putem trata cu superficialitate această situaţie. Sute de mii de braşoveni vor avea taxe mărite şi vor plăti compensaţii către Uniunea Europeană, dacă nu reuşim să realizăm acest sistem care va însemna în primul rând reciclarea diferitelor deşeuri, susţine vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
„Tot acest sistem înseamnă de fapt o grijă mai mare faţă de braşoveni, faţă de sănătatea lor, un mediu mai curat, taxe corecte plătite de către toţi. SMID este un sistem complet, care acoperă întreaga suprafaţă a judeţului Braşov şi care prin investiţii majore îşi propune rezolvarea  definitivă a problemei  gestionării deşeurilor în judeţ”, a declarat la rândul său preşedintele ADI ISO Mediu, Liviu Butnariu.