Cele trei „tezaure umane vii” ale Braşovului au primit distincţii din partea Consiliului Judeţean

Fiindcă sunt păstrători şi transmiţători ai culturii tradiţionale a judeţului, trei braşoveni, care au primit din partea Ministerului Culturii titlul de tezaur uman viu, au fost premiaţi ieri şi de către Consiliul Judeţean. Pe lângă diplome de excelenţă, meşterii în sculptură, încondeiat ouă sau cojocărit ai judeţului, Nicolae Purcărea, Barko Etelka (foto centru) şi Dumitru Sofonea (foto stânga, alături de soţie - foto dreapta) au primit şi câte un premiu în bani, în cuantum de 3.000 de lei. „Odată cu primirea acestui titlu, aceşti oameni deosebiţi ar fi trebuit să primească şi o rentă viageră din partea statului, numai că singurii bani pe care i-au primit au fost cei 1.000 de lei, acordaţi odată cu titlul. Este o sumă derizorie şi de aceea am decis să îi putem recompensa în limita posibilităţilor pe care le avem”, a precizat vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu.
Programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii tradiţionale” reprezintă una dintre iniţiativele UNESCO privind salvarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural şi material.
Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte acele măsuri prin care păstrătorii şi transmiţătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaştere şi de o vizibilitate adecvate în rândul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg.  În acelaşi timp, programul urmăreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

Simboluri ale comunităţii
„Prima sesiune de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu a avut loc în 2010, instituţiile specializate în păstrarea patrimoniului cultural imaterial, respectiv Centrele Judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, fiind invitate să identifice în fiecare judeţ potenţialii candidaţi“, a precizat Adrian Văluşescu, şeful Centrului Jdueţean pentru Conservarea, Păstrarea şi Promovarea Taradiţiilor din Braşov. Colectivul de cercetători din cadrul Centrului a întocmit atunci două dosare pentru: Dumitru Sofonea, meşter cojocar din Drăguş a cărui faimă a depăşit de mult graniţele ţării şi Barko Etelka, specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieşti din Săcele. Creatoarea este percepută ca un simbol al comunităţii ceangăilor din Săcele, o foarte pricepută creatoare populară care a păstrat, dar a şi inovat în tehnica încondeierii ouălor. Ea a deprins meşteşugul pe când avea 14 ani de la tatăl ei care era învăţător în Purcăreni.

La Drăguş va fi înfiinţată o şcoală de cojocărit
Amândouă dosarele au fost aprobate, Braşovul obţinând astfel două din cele cinci titluri acordate în 2010 la nivel naţional. Dumitru Sofonea a învăţat cojocăritul din copilărie, de la tatăl lui, cel mai celebru cojocar din ţară la vremea aceea, iar, pentru ca meseria să nu se piardă, una dintre fiicele sale a conturat un proiect cu finanţare nerambursabilă, iar la Drăguş va fi înfiinţată o şcoală de cojocărit.
Totodată, în luna noiembrie a acestui an a fost finalizat dosarul pentru al III-lea „Tezaur Uman Viu” al judeţului Braşov, meşterul în crestături şi sculptură în lemn Nicolae Purcărea. Nicolae Purcărea locuieşte în Scheii Braşovului, în casa părintească, veche de peste un secol şi jumătate, în care poarta, mobilierul, scara interioară şi diversele decoraţiuni, au fost lucrate de el, în lemn. Pe acestea a reuşit să le realizeze, după cei 20 de ani de detenţie, care i-au marcat viaţa.