Cel mai mare acoperiş istoric din Braşov a intrat în renovare

Podul Bisericii Negre este într-un proces de reabilitare care seamănă cu realizarea unei opere de artă. După ce în anii '60 curentul era să se facă totul nou, iar multe din elementele iniţiale au fost înlocuite cu noutăţi ale tehnicii acelei perioade, acum restauratorii încearcă să repună în valoare tehnica din perioada în care a fost contruit edificiul. Astfel, aici pot fi văzute îmbinări din lemn, chiar dacă, poate, ar fi fost mai simplu să se folosească pene metalice sau alte tehnici mai moderne.
O pădure întreagă este acum în podul bisericii. „Suntem în podul Bisericii Negre. Este acoperişul istoric din Braşov cel mai mare, are o pădure de lemn din toate timpurile. Se ştie că după Marele Incendiu din 1689 s-a refăcut imediat acoperişul, dar, pe parcursul secolelor, s-au tot adăugat elemente şi ele se recunosc după tipul de prelucrare a lemnului”, explică Richard Sterner (foto), şef departament imobile Biserica Evanghelică.
Odată cu lucrările care se efectuează aici, Richard Sterner a făcut şi câteva descoperiri interesante. Printre acestea se numără o bucată de lemn care, după ce a fost datată, s-a constatat că este din perioada în care s-a construit biserica. Aceasta se află în interiorul podului, în apropierea turnului prăbuşit, o altă parte interesantă din pod.

Anul acesta s-au făcut deja lucrări importante. „Am lucrat la o parte din acoperiş, am schimbat tot ce era stricat, am readus în faza iniţială anumite elemente, improvizaţii, adăugate de-a lungul timpului, prin înlocuiri complete sau prin înnădiri de reparaţii, cum se numesc. V-aş şi arăta o înnădire de reparaţii cum arată, elementele folosite şi tehnica folosită sunt tehnica de restaurare, cum se lucra şi pe vremuri, am încercat să folosim aceleaşi tehnici”, mai spune Sterner.
Şeful imobilelor Bisericii Evanghelice Braşov spune că, înainte, pe marginea podului exista o pasarelă pe care patrulau soldaţii. Pentru ca acoperişul să nu cadă şi păsările să nu afecteze edificiul, acoperişul a fost modificat şi s-au montat plase pentru ca porumbeii să nu îşi mai facă în interior cuiburile, ci afară.
Toate lucrările efectuate sub stricta supraveghere a lui Sterner sunt o adevărată operă de artă, mai ales că multe din tehnicile utilizate cu secole în urmă au dispărut, iar cei care se pricep la asemenea operaţii sunt foarte greu de găsit. Până acum a fost refăcută o mică parte din pod, dar Sterner spune că lucrările vor fi încheiate doar când va fi reabilit întregul pod.