Cel mai longeviv creator de bandă desenată din lume expune la Braşov

A desenat în „Arici Pogonici”, „Cutezătorii”, „Luminiţa”. A desenat inclusiv „Toate pânzele sus”, dar şi multe alte personaje. Este vorba despre Puiu Manu, cel mai longeviv creator de bandă desenată din lume, care este subiect de expoziţie la Muzeul Judeţean de Istorie.
Expoziţia „Puiu Manu. Povestea unui maestru al benzii desenate istorice” este parte din Festivalul de Benzi Desenate Braşov, singurul de acest gen din România. „E o expoziţie vie şi dacă aş putea, l-aş ţine pe domnul Puiu Manu în expoziţie să fie ghid. Ar fi senzaţional, dar domnul Puiu Manu totuşi are o vârstă, însă este foarte dinamic, plin de bucuria de a desena. Ne-a dat cu mare încredere lucrări care îi sunt foarte dragi, care vorbesc despre cariera şi viaţa sa, avem acolo desene de la diverse lucrări în original, lucrări apărute în anii 50, pe care cu greu le mai găseşti în biblioteci. Este povestea unui maestru al benzii desenate româneşti, pentru mine, a celui mai mare maestru al benzii desenate româneşti, o poveste frumoasă, care îţi arată că poţi să treci prin viaţă cu zâmbetul pe buze şi asta datorită pasiunii pentru artă, talentului cu care s-a născut, dar şi a faptului că a iubit istoria”, a spus, la vernisaj, istoricul Nicolae Pepene, director al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

Prima bandă desenată – în 1957
Puiu Manu a debutat la începutul anilor ’50, pe când era student la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, cu desene şi ilustraţii apărute în diverse publicaţii pentru copii existente în epoca comunistă. Prima sa bandă desenată a apărut în 1957, în revista „Cravata Roşie” şi se numea „Comoara lui Montezuma”. În prezent are peste 1.000 de planşe de bandă desenată şi sute de poveşti pentru oricine vrea să îl asculte. Şi de pe vremea comunismului, şi din vremurile de după 89. Îşi aminteşte că a primit odată o comandă, iar pe vremea comunismului, totul era filtrat de cenzură. „În ultimii 10 ani am fost şeful secţiei de grafică la Bucureşti şi trebuia să aranjez cum se întâmplă într-o expoziţie, expoziţie care la sfârşit era vizitată de Ceausescu, dar întotdeauna el vizita înainte să vadă ce îi convine şi ce nu îi convine. Mă rog. La un moment dat, am avut de făcut agitaţie vizuală – aşa se spunea la vremea respectivă pentru închiriere de automobile de la aeroport cu dolari. La vremea respectivă, dacă aveai dolari, te închidea. Ei, ce am făcut eu? Am făcut o maşină cu roţile dolari, adică - vezi, Doamne - nu mergea decât cu dolari. Când a văzut politrucul, mi-a zis: Aoleu, scoate dolarii de acolo! Să nu auzim de dolari! I-am zis că dacă e, mă împuşcă pe mine, nu pe el. A venit expoziţia, a trecut Ceauşescu, nu s-a oprit decât la automobile şi a zis: Ia uite ce inspirat a fost!”, a povestit maestrul.

Artiştii plastici şi miniştrii din alte vremuri
Tot în acele vremuri a trăit tot felul de întâmplări. Ţine minte că, la un moment dat a primit o comandă de la Ministerul Muncii pentru a face afişe de propagandă pentru ţăranii de la munte necolectivizaţi. S-a dus cu planşele la minister, „la tovarăşul ministrul Pană, care trebuia să dea avizul. Directorul lui de cabinet era domnul Groza. Am intrat la el şi a început să-şi dea cu părerea, că el era ministru, eu eram nimeni. Tot aşa, i-am zis, tovarăşe, lăsaţi, asta e treaba mea, dumneavoastră daţi semnătura. Când a auzit asta, parcă s-a trezit din somn şi a început să strige că cine sunt eu. I-am spus că sunt artistul plastic Puiu Manu, trimis să fac lucrarea asta. Când a auzit că sunt artist plastic, s-a ridicat şi a ieşit. Mi-am strâns planşele şi am dat să plec şi eu. A venit directorul de cabinet Groza şi mi-a zis: Ce mi-ai făcut? Trebuia să-l lăsaţi să zică. El zicea ca el, noi făceam ca noi. Ştiţi ce mi-a zis: Păi bine, măi, eu v-am zis să-mi aduceţi un băiat bun să facă lucrarea asta şi voi aduceţi un artist plastic, un parazit al societăţii noastre? Asta era părerea lui despre artişti şi arta plastică”, şi-a amintit artistul. 
Puiu Manu nu a făcut doar bandă desenată. A terminat secţia grafică şi pictură murală a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A făcut, aşadar, şi pictură murală, şi grafică, şi afişe, şi ilustraţie de carte. Însă, acum, numele său este asociat cu benzile desenate. Îi place să deseneze şi va mai desena în continuare. Spune că nu are lucrări preferate, toate au fost preferate ale sale şi pe câteva le puteţi vedea în cadrul expoziţiei din Casa Sfatului până în luna ianuarie 2020.
Tot la Muzeul Judeţean de Istorie braşovenii vor mai putea vedea şi o expoziţie de caricaturi politice, puse la dispoziţie de de Centrul Raţiu pentru Democraţie din Cluj, precum şi o expoziţie out-door, despre ultimul an de apariţie al revistei Cutezătorii.