Cel mai bătrân platan din Brașov e lângă Șaguna

Voluntarii au ieșit marți seară, pe ploaie, să „pună buletinul de identitate” arborilor din parcurile centrale. Ideea a plecat de la platanul din Gheorghe Dima, cel mai vârstnic din Brașov Marți seară, în plină ploaie, 20 de voluntari au ieșit în Parc, nu să se bucure de natură, ci să eticheteze 25 de arbori din parcurile Nicolae Titulescu și Gheorghe Dima (de lângă Colegiul Șaguna). Acțiunea a fost realizată în cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului, de voluntari de la Centrul de Voluntariat Brașov și Eco Club montan Carol Lehman, cu sprijinul Primăriei Brașov. „Înarmați” cu câte un ciocan, voluntarii au așezat plăcuțele pe țărușul special confecționat, în fața arborelui. „Cartea de identitate” conține denumirea populară a copacului, denumirea în limba latină, familia din care provine, precum și aria lui de răspândire naturală. Plăcuțele au costat în jur de 200 de euro, bani proveniți din fondurile Eco-clubului montan. Cel mai bătrân platan din Brașov Coordonatorul proiectului, Cătălin Andrei (foto), n-are nici în clin în mânecă cu Silvicultura. Iubește însă copacii și în special platanul din parcul șaguniștilor, care, spune el, i-a dat ideea acestui proiect. Împreună cu alți voluntari, dar și cu un doctorand la Facultatea de Silvicultură a lucrat la acest proiect timp de o săptămână. „Practic, ideea a mai fost pusă în practică anul trecut, în Simeria, în cadrul aceluiași eveniment dedicat voluntariatului. Mie îmi place foarte mult acest arbore. Obișnuiesc să vin aici să citesc și am văzut că lumea se oprea în fața lui, mulți neștiind ce fel de arbore este. Știu că este cel mai vechi din acest parc, din ce știu eu are câteva sute de ani. Este foarte probabil să fie chiar cel mai bătrân arbore din Brașov. Din păcate, vârsta lui reală nu poate fi aflată decât printr-o metodă destructivă, mai exact, printr-un burghiu, cu care se pot număra inelele anuale”, a explicat Cătălin Andrei, coordonatorul proiectului. Nicolae Titulescu, „străjuit” de arborii lalea În Parcul Gheorghe Dima, platanul este singurul etichetat. Cele mai multe etichete le veți găsi în Parcul Nicolae Titulescu. Asta și pentru că parcul central are câteva specii de arbori de care cu siguranță nu ați auzit. Cu toate că treceți zilnic pe lângă ei. Doar un exemplu: statuia lui Nicolae Titulescu este „străjuită” de doi Liriodendroni tulipifera – mai pe românește – arbori lalea. Aria lor naturală de răspândire este America de Nord, însă în Parcul brașovean au fost aduși pentru rolul ornamental. Pe lângă sălciile, tisa, pinii negri sau mestecenii, în parcul central sunt și stejarii roșii americani sau chiparoșii de California. Pe aleea ce duce către Muzeul de Artă, tronează un vișin turcesc, în mod natural răspândit în Europa de Sud. Tot în parc vor mai găsi țuga, spre exemplu, pe numele ei latinesc – Tsuga canadensis, răspândită în Canada de sud est și SUA. Dar de catalpă știați? Catalpa (Catalpa bignonioides) este originară din sud-estul Americii de Nord, iar la noi se cultivă exclusiv în scop ornamental, în aliniamente și ca specie de parc. Exotic este și arborele vieții sau arborele pagodelor. După cum îi spune și denumirea populară, este originar din nordul Chinei. Acțiune de instruire a publicului tânăr În opinia coordonatorului, acțiunea are un rol în primul rând educativ. „De ce îi etichetăm? În primul rând pentru că trăim în jurul lor și nu știm ce sunt. Ne-am ascuns după ei când eram mici, fac parte din mediul nostru”, explică Cătălin Andrei. „Să vă dau un exemplu: conform unui studiu realizat de curând, copiii îți spun și zece mărci de mașini. Când îi întrebi de arbori, de plante, de flori, nu mai știu ce să-ți răspundă. Pentru că nu știu și nici nu sunt prea interesați”, mai spune Cătălin Andrei. Acum, voluntarii se gândesc că ar fi o idee bună să extindă campania la nivel național.