Cei 7 braşoveni care şi-au scris numele în istoria aviaţiei româneşti

Braşovul este unul din oraşele româneşti cu o puternică legătură cu zborul. Nume importante din acest domeniu s-au născut ori au muncit în oraşul nostru în industria aeronautică. Cinci comandori, un inginer aviator şi singurul cosmonaut român au, fiecare, câte o încăpere dedicată la expoziţia „Mari Aviatori Braşoveni” deschisă la Casa Mureşenilor, în care oaspeţii muzeului pot afla despre contribuţia lor la dezvoltarea acestui domeniu.
Traian Dumbrăveanu, curatorul expoziţiei, a precizat care sunt aviatorii a căror contribuţie la dezvoltarea zborului este expusă în Muzeul Casa Mureşenilor. „Este vorba de comandorul Ioan Milu, de comandorul Emil Droc, de comandantul Grupului 8 vânătoare Gelu Puiu Pârvulescu, de comandantul Grupului 6 Vânătoare, Dan Valentin Vizanty, de inginerul aviator Dan Alexandru Frim, de comandorul Ioan Peneş, de comandorul Miron Rândetean şi, bineînţeles, din domeniul astronauticii, de generalul locotonent inginer Dumitru Prunariu”, a explicat Dumbrăveanu.

Prunariu şi „Pâinea rumenă de casă”
Braşoveanul Dumitru Prunariu a explicat cum i-a marcat zborul cosmic întreaga existenţă ulterioară. „Îmi amintesc în detaliu fiecare fază a zborului cosmic şi, în acelaşi timp, îmi amintesc emoţiile pe care le-am trăit ca prim român care ajunge pe o orbită extraatmosferică. Căutam des să identific conturul României, văzut de acolo, de sus, din spaţiul cosmic. Mă bucur mult că sunt primul român care a reuşit să vadă de la acea înălţime pâinea rumenă de casă care era România – aşa o asemănam atunci – cu lanţul Carpaţilor, conturul Dunării, Delta, Marea Neagră”, ne-a povestit singurul cosmonaut român.
Născut în cartierul Noua, din Braşov, Dumitru Prunariu spune că de mic s-a visat pilot de avioane, însă nu se gândea că o să devină cosmonaut. Zborul în spaţiu i-a deschis noi orizonturi, astfel că a fost preşedintele Asociaţiei Spaţiale Române, ambasador în Federaţia Rusă sau reprezentant al României la Comitetul ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic, unde de două ori a fost şi preşedinte, iar acum este vicepreşedinte al acestui comitet pentru elaborarea Agendei Spaţiale 2030 şi se ocupă de elaborarea unor tehnologii care să modifice orbitele asteroizilor care ar putea veni în contact cu Terra.

Comandor Miron Rândetean: „Am fi avut un elicopter de atac propriu care, putem spune, s-ar fi apropiat foarte tare de elicopterele americane”
Singurul elicopter de atac românesc a fost o mare promisiune, însă, din păcate, s-a renunţat prea uşor la dezvoltarea lui ulterioară, deşi primele aparate aveau chiar performanţe excelente. La realizarea acestuia a contribuit şi comandorul Miron Rândetean. „S-au gândit să facă din elicopterul Alouette o schimbare de alură a structurii, schimbând din scaune cote-a-cote, în scaune tandem. Ar fi avut un viitor foarte frumos acest elicopter, dacă era susţinut. Noi aveam de gând ca, în urma programului executat în prima fază, de calităţi aerodinamice, de masă şi vibraţii – totul a fost încheiat, cu dosarul complet – să facem remotorizarea elicopterului. Am fi avut un elicopter de atac propriu care, putem spune, s-ar fi apropiat foarte tare de elicopterele americane”, a explicat comandorul Miron Rândetean.
În expoziţie, vizitatorii pot admira macheta 1:10 a aparatului Vlaicu II, costumul de antrenament al lui Dumitru Prunariu înaintea zborului cosmic sau numeroase machete ale elicopterelor construite la Ghimbav.