Cei 7 ani de acasă când „părinte” ţi-e Statul. Dezbatere pe tema adopţiei, lansată de la Braşov

La 28 de ani de la înfiinţare, Asociaţia Catharsis organizează o dezbatere publică în ce priveşte adopţia în România. Deşi au trecut mai bine de trei decenii de la Revoluţie, ţara noastră nu a reuşit să rezolve problema copiilor abandonaţi. Astfel, în îngrijirea statului avem peste 50.000 de copii, cel mai mare număr din Europa. Mai mult, deşi sunt peste 7.000 de copii declaraţi adoptabili şi peste 2.700 de familii adoptatoare, numărul adopţiilor este mult mai mic.
Motivele le explică preşedintele Asociaţiei Catharsis, Azota Popescu. „În primul rând, pentru problemele de sănătate. Copiii, rămânând în sistem până la vârsta de 7 ani, mutaţi de la un asistent maternal la altul, sunt foarte abuzaţi emoţional. Până la vârsta de 7 ani, fiecărui copil ar trebui să i se identifice o familie de adopţie. Noi identificăm o familie de adopţie, statul, legiuitorul preferă să ia copilul să-l mute de la o familie la alta – vorbim de asistenţii maternali. Iar la vârsta de 7 ani, când copilul ar trebui deja să fie în familia lui, în familie proprie, în familie permanentă, ataşat de familie, să se simtă în largul lui, să aibă o copilărie fără griji, statul îl ia din familia de asistent maternal şi-l duce în centru. Aici se rupe copilul, acesta este adevăratul abandon familial”, a explicat Azota Popescu.
România a semnat mai multe convenţii internaţionale pe care le-a ratificat apoi şi Parlamentul, dar aceste nu sunt respectate. Astfel, s-a ajuns, de exemplu, ca adopţii internaţionale să fie considerate cele făcute de cetăţenii români stabiliţi temporar sau definitiv pe teritoriul altui stat, fapt care nu are legătură cu termenul.
Din acest motiv, Azota Popescu are trei propuneri de modificare a Legii Adopţiei, care vor fi discutate în dezbaterea de vineri, 19 ianuarie (începând cu ora 11:00, la sala de conferinţe  Europa 1 din Aro Palace), cu parlamentarii braşoveni şi reprezentanţii administraţiei publice cu competenţe în domeniul social.
„Abrogarea articolului 3 din actuala Lege a adopţiei, abrogarea articolului 60 din actuala Lege a adopţiei, abrogarea articolului 28 din actuala Lege a adopţiei. Articolul 3 se referă la românii stabiliţi în străinătate, pe care legea îi obligă să vină să stea în România timp de şase luni. Aberant! Pentru ce să stai şase luni în România? Laşi locul de muncă, laşi veniturile, îţi laşi soţul, dacă vin amândoi, pierd amândoi jobul, veniturile. E aberant! Acest articol trebuie abrogat. Articolul 28 recomandă ca doar după un an de la data când copilul abandonat este instituţionalizat să se caute familia biologică. Articolul 60 prevede adopţia internaţională dar numai pentru rudele copilului până la gradul al IV-lea care locuiesc în străinătate şi acestea nu există sau pentru cuplurile mixte, în care unul dintre soţi este şi cetăţean român”, a precizat Azota Popescu.
Aşa cum spun convenţiile internaţionale, dar şi Legea Adopţiei din România, direcţiile de protecţia copilului trebuie să urmărească tot timpul interesul superior al copilului, iar acesta este ca micuţul să se bucure de viaţă de familie. Menţinerea timp îndelungat a copiilor abandonaţi în sistem nu face decât să le creeze traume suplimentare şi să devină tot mai greu adoptabili, spune Azota Popescu.