Cei 5 incompatibili din CL Brașov

Aceștia ar fi beneficiat ilegal de contracte grele încheiate din bani publici, iar ANI a sesizat organele judiciare competente cu privire la săvârșirea acestor infracțiuni Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că 78 de consilieri județeni și locali au încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală, precum și cel al incompatibilităților, deoarece companiile la care sunt acționari au beneficiat ilegal de contracte din bani publici în valoare de 8 milioane euro. Șase dintre ei sunt din forurile brașovene - cinci membrii PDL și unul UDMR - și au fost puși pe lista neagră a ANI pentru afaceri cu statul. Potrivit unui comunicat al ANI, cei 78 de aleși locali au încheiat, emis ori aprobat un număr total de 654 de facturi achiziții directe și 443 de contracte cu societățile comerciale la care aceștia sau soțul/soția acestora dețin acțiuni sau părți sociale. Valoarea totală a beneficiilor patrimoniale obținute de cei 78 consilieri județeni și consilieri locali este de 37.952.350 lei (aproximativ 8.510.000 euro). ANI a efectuat, în perioada septembrie 2011 – februarie 2012, o analiză la nivelul administrației publice locale (89 de entități), cu scopul identificării potențialelor conflicte de interese și a stărilor de incompatibilitate. În acest sens, au fost demarate procedurile de evaluare în cazul a 190 de consilieri județeni și locali, fiind identificate nereguli în cazul a 78 de consilieri județeni și locali. „Campionii” contractelor cu statul din Brașov Primul brașovean de pe lista întocmită de ANI este consilierul județean Ion Marcu care este acuzat de Agenție de conflict de interese, incompatibilitate și fals în declarații, prin 11 contracte (prestări servicii certificare sistem management, publicitate, prelucrare date, difuzare abonamente presă) încheiate cu CJ Brașov și instituții subordonate în valoare de 363.434 lei și 7 facturi achiziții directe de 3.916 lei. Lista continuă cu cinci consilieri locali brașoveni: Gabriela Urse, acuzată că a încheiat cu CL Brașov un contract (furnizare produse alimentare) în cuantum de16.080 lei, Ciprian Chiricheș – un contract încheiat în anul 2006, cu o instituție subordonată CL Brașov, prelungit începând cu anul 2008 prin 5 acte adiționale la contract, Vasile Kraila – considerat incompatibil pentru 23 de contracte (asociere, furnizare materiale informative, tipizate, prestări servicii tipar, finisare, achiziții abonamente și publicații locale, naționale) în cuantum de 473.132 lei, încheiate cu Consiliul Local Brașov și cu instituții subordonate, dar și pentru 6 facturi de achiziții directe în cuantum de 6.709 lei emise către instituții subordonate Consiliul Local Imre Gabor - un contract (executare lucrări - reparații imobil) încheiat cu o instituție subordonată CL Brașov și Gheorghe Tănase considerat incompatibil, dar și în conflict de interese penal pentru un contract (prestări servicii - deratizare) încheiat cu o instituție subordonată Consiliul Local Brașov, beneficiu patrimonial fiind în cuantum de 28.542 de lei. ANI a cerut anularea contractelor ANI a sesizat organele judiciare competente cu privire la săvârșirea acestor infracțiuni și a inițiat demersuri pentru anularea contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale privind conflictul de interese. „Lipsa de transparență a procesului decizional pe plan local, coroborată cu nivelul scăzut de acces la informații de interes public al majorității locuitorilor din mediul urban și rural reprezintă factori destabilizatori la adresa societății românești. Unul dintre principalii factori corozivi ai imaginii autorităților locale și a percepției acestora de către populație este reprezentat de nenumărate cazuri aduse la cunoștință opiniei pu blice de către mass-media, de către aleșii locali care desfășoară activități economice cu administrația publică locală, exercitându-și influența, formal sau informal, din calitatea de aleși locali. Astfel, s-a ajuns la acceptarea generală de către opinia publică a ideii că aleșii locali se îmbogățesc rapid prin dezvoltarea relațiilor de natură comercială cu instituțiile în cadrul cărora își desfășoară activitatea, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților”, este concluzia anchetei ANI.