Cei 10 „refugiaţi” de la Steagu`

Pe fosta pistă de încercări a camioanelor Carpaţi, Bucegi sau DAC, într-o anexă fără geamuri, apă şi curent, 10 persoane trăiesc din mila celor care păzesc halele de pe fosta platformă industrială Roman şi din ce mai găsesc pe la ghenele de gunoi din jur.Oamenii care stau între ruinele vechii fabrici de camioane au pentru locuit o singură anexă, fără geamuri, în care se înghesuie în condiţii insalubre. „Am venit aici acum vreo 4 ani, nu mai ştiu exact”, a spus Laszlo Borcea-Nagy, capul familiei. Povestea familiei a fost relatată într-un reportaj de cotidianul Libertatea, în contextul în care toată lumea vorbeşte de şcoală online, norme de protecţie sanitară, însă realitatea crudă demontează aceste „mituri”. Ne arată în schimb, că într-un oraş ca Braşovul sunt încă oameni care trăiesc ca-n Evul Mediu.
Laszlo are 30 de ani şi nu ştie să fi stat undeva atât de mult ca acolo, în triunghiul dintre străzile Laminoarelor, Poienilor şi Prunului. Din spatele lui iese o dâră de fum. E de la grătarul improvizat pe care soţia lui, Sonia Magdalena Ruja, 34 de ani, găteşte două pachete de macaroane şi tăiţei ale căror pungi sunt la fel de îngălbenite de timp ca pastele făinoase dinăuntru. Femeia va fierbe pastele în apa primită din vecini. „Cu apa ne mai ajută lumea de aici, paznicii de la halele astea. Ne umplu bidonul ăsta albastru, să avem cu ce să ne spălăm, ce să bem şi cu ce să gătim”, spune, ţinând un copil de mână, pe Laszlo.
Laszlo spune că, pe lângă cei 4 copii, mai are doi, care locuiesc tot acolo. „Plus socrul meu şi cumnatul meu”. Toţi în două camere minuscule, cu mobilă sărăcăcioasă şi o vitrină. Soţii susţin că micuţii sunt la şcoală şi la grădiniţă în Săcele. „Se mai plânge doamna educatoare că mai întârziem, dar le spunem că venim de departe”, zice mama.
„Şi noi vrem curent şi apă, dar mai mult vrem să nu ne mai temem că vin ăştia cu buldozerele. Aşa ne-au zis. A venit proprietarul de aici şi a spus că trebuie să plecăm, că el vine cu buldozerul să dărâme aici. Dar unde să plecăm?”, se plânge mama. Fără curent, nu se pune problema de telefoane ori tablete. Însă fetiţele au şi o comoară a lor. Aici nu există învăţământ online, pentru că totul e natură. Într-un sac de rafie, ascuns în verziş, se înghesuie jucării ori resturi de jucării găsite în zonă.

Foto: Bucătăria şi „masa de seară” pentru familia Borcea-Nagy.