Cei 10 ani în care n-a existat Braşovul

Braşovul s-a numit Oraşul Stalin, pentru o perioadă de 10 ani, între anii 1950 şi 1960. Toată clasa muncitoare de atunci era obligată să pară fericită de „onoarea” care i se făcea. De asemenea, în ziare a apărut faptul că schimbarea denumirii oraşului ar fi venit chiar de la popor. Cum a ajuns însă Braşovul să fie oraşul din România care să poarte numele lui Stalin?

Noi şi „Salamul de Stalin”
De peste jumătate de secol circulă o legendă care până acum nu a fost dovedită. Aceasta spune că în România oraşul care ar fi fost vizat iniţial era Sibiul, însă comuniştii au considerat că nu sună bine Salam de Stalin. Astfel, „onoarea” a revenit Braşovului în 1950, când în toată Europa de Est se „sărbătorea” instalarea comunismului şi se recunoştea puterea rusească. În total, 14 oraşe din tot atâtea ţări au ajuns să fie redenumite Stalin.

În ziare s-a scris că muncitorii au dorit schimbarea numelui: „Dragi Tovarăşi, la iniţiativa C.F.R.-iştilor…”
A fost fabricat un document print în care apărea faptul că muncitorii din Braşov cereau insistent ca oraşul să poarte denumirea de Oraşul Stalin, tocmai pentru ca să nu se creadă cumva că ruşii au impus acest lucru. Practic, s-a dorit să se creadă că poporul a fost cel care a dorit schimbarea numelui cu atâta ardoare.
În data de 19 august 1950, cererea muncitorilor a apărut în ziarul Drumul Nou, iar pe 22 august 1950 a fost dat secretul de schimbare al numelui. Totodată, pe 25 august, în acelaşi an, Drum nou publică „salutul călduros” al Guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (viitor Partid Comunist Român) vizavi de schimbarea numelui din Braşov în Oraşul Stalin.
„Dragi Tovarăşi, la iniţiativa C.F.R.-iştilor, noi, oamenii muncii din oraşul Braşov am hotărât să propunem ca numele oraşului nostru să fie schimbat dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului şi iubitului prieten al poporului muncitor din ţara noastră, învăţătorului şi eliberatorului nostru – marelui Stalin.
Oraşul nostru este unul dintre principalele centre industriale ale ţării; marile sale întreprinderi, ca uzinele de tractoare «Sovromtractor», ca întreprinderea metalurgică „Steagul Roşu” şi multe altele, sunt binecunoscute oamenilor muncii din întreaga ţară. În oraşul nostru convieţuiesc frăţesc, muncind şi lucrând cot la cot, muncitorii români cu muncitorii unguri şi cu muncitori de alte naţionalităţi. Suntem convinşi că conducerea Partidului şi Guvernului Republicii Populare Române vor satisface dorinţa noastră înflăcărată şi vor acorda oraşului nostru înalta cinste de a purta numele de Oraşul Stalin”, se scria în articolul apărut în Drum Nou.

Oamenilor le era frică să vorbească
Pe muntele Tâmpa a fost scris din Brazi numele lui Stalin pentru ca toată lumea să salute schimbarea. Toţi muncitorii ştiau că este o făcătură, dar nimeni nu avea curajul să spună nimic.
„Nu muncitorii au cerut schimbarea numelui. A fost impusă de comunişti, care îi preaslăveau pe ruşi. Noi trebuia să tăcem. Dacă ne întreba cineva spuneam că aşa este, noi am vrut. Frica era mare atunci. Nimeni nu avea opinii proprii. Dacă aduceai critici comuniştilor familia ta era persecutată. Puteai fi rapid deportat sau băgat la închisoare. Aşa a fost atunci. Aşa erau vremurile“, spunea Valentin Oproiu, fost muncitor la Steagu Roşu.

Pentru că aveam mulţi muncitori
Istoricii spun că Braşovul a fost ales de comunişti pentru că era un exemplu de oraş unde industria mergea foarte bine.
„Ideea cu redenumirea numelor oraşelor a fost un mod de a le gâdila orgoliul ruşilor. Există zvonuri să iniţial a fost vizat Sibiul, dar eu cred că Braşovul a fost ales pentru că era unul dintre cele mai puternice centre industriale în ale vremii, erau aici zeci-sute de mii de muncitori. Oricum a fost o perioadă sumbră, când oraşul a fost la un pas să-şi piară identitatea. Exista tentinţa ca tot ceea ce era dinaintea comunismului, orice credinţă, orice obicei să fie îndepărtat“, a spus Iosif Domora, istoric.
Îndoctrinarea Braşovului a durat un deceniu. Chiar dacă comunismul a rezistat până în decembrie 1989, la 24 decembrie 1960 Braşovul şi-a recăpătat denumirea original, iar de pe Tâmpa a fost şters numele lui Stalin.