Cei 1%

În prezent, în România există 782 de foşti senatori şi deputaţi care încasează pensii în valoare de 3,8 milioane lei/lună, precizează Parlamentul într-un răspuns pentru G4Media.ro. Marea majoritate a beneficiarilor de pensii speciale nu sunt însă parlamentarii. 9.527 de beneficiari ai pensiilor de serviciu există în evidenţa Casei Naţionale de Pensii (CNPP). Cei mai mulţi, aproape jumătate, sunt procurori şi judecători - 4.121 beneficiari, 81,3 milioane lei/lună. La aceştia se mai adaugă foştii membri ai corpului diplomatic consular - 824 beneficiari, 4,8 milioane lei/lună; personalul aeronautic civil - 1.421 beneficiari, 16, 2 milioane lei/lună; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor - 1.781 beneficiari, 8,5 milioane lei/lună; angajaţii de la Curtea de Conturi - 598 beneficiari, 4,9 milioane lei/lună.
Pe lângă pensiile speciale menţionate, mai există şi foştii angajaţi ai SRI, MApN, şi MAI, cu sisteme de pensii care nu sunt cuprinse în cadrul CNPP. În plus, mai există şi structuri precum SIE, SPP şi STS, care de asemenea, beneficiază de pensii speciale de serviciu. La finalul anului 2019, în România existau în jur de 180.000 de pensii speciale, evaluate la aproximativ 7 miliarde de lei anual, adică 1,4 miliarde de euro.
Iniţial, pensiile speciale au fost introduse în anul 1997, de Guvernul Victor Ciorbea. Primii beneficiari au fost magistraţii iar în lege, aceste remuneraţii au primit numele de „pensii de serviciu". În 2003 au fost introduşi în schemă şi diplomaţii, apoi grefierii în 2004, funcţionarii din Parlament şi parlamentarii în 2006, aviatorii, mecanicii de zbor şi stewardesele în 2007, angajaţii de la Curtea de Conturi în 2008.  În plină criză economică, în 2009, Emil Boc a eliminat pensiile speciale introduse în timpul majorităţilor parlamentare precedente, iar pe cele militare le-a recalculat în baza criteriului contributivităţii.  În 2015, în timpul guvernării lui Victor Ponta au fost introduse din nou, toate pensiile speciale, inclusiv pensiile speciale ale parlamentarilor. Excepţie a făcut sistemul magistraţilor şi al consilierilor Curţii de Conturi. În iulie 2019, guvernul Dăncilă a adoptat în iulie 2019, prin ordonanţă de urgenţă, Codul Administrativ care prevede introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi adjuncţi de consilii judeţene. La începutul lui 2020, judecătorii Curţii Constituţionale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleşii locali. Asta ar însemna alte câteva zeci de mii de pensionari „speciali". În acest moment, proiectul este amânat de PNL, prin Ordonanţă de Urgenţă, pentru 2021.