Curs BNR
1 EUR = 4.9774 RON
1 USD = 4.3833 RON
1 GBP = 5.8304 RON
1 XAU = 464.4611 RON
1 AED = 1.1933 RON
1 AUD = 2.7957 RON
1 BGN = 2.5449 RON
1 BRL = 0.7714 RON
1 CAD = 3.1559 RON
1 CHF = 5.2813 RON
1 CNY = 0.6015 RON
1 CZK = 0.1993 RON
1 DKK = 0.6668 RON
1 EGP = 0.0860 RON
1 HUF = 1.2223 RON
1 INR = 0.0513 RON
1 JPY = 3.0556 RON
1 KRW = 0.3047 RON
1 MDL = 0.2538 RON
1 MXN = 0.2227 RON
1 NOK = 0.4191 RON
1 NZD = 2.6097 RON
1 PLN = 1.1646 RON
1 RSD = 0.0425 RON
1 RUB = 0.0530 RON
1 SEK = 0.4526 RON
1 TRY = 0.1141 RON
1 UAH = 0.1048 RON
1 XDR = 5.9383 RON
1 ZAR = 0.2318 RON
Publicat la 04 mai 2023
„Dacă mulţi vor fi cunoscând mănăstirea domnească dela Tismana, puţini vor fi cari să cunoască existenţa mănăstirii Cocoş din judeţul Tulcea; şi mai puţini vor fi ştiind că această mănăstire dobrogeană este o ctitorie a ciobanilor noştri din părţile Sibiului şi Făgăraşului, este cum s’ar zice o „mănăstire mocănească””. Este introducerea unui text despre Mănăstirea Cocoş din Dobrogea, publicat în anul 1934, în publicaţia Arhiepiscopiei Sibiului „Calendarul Bunului Creştin”, la rubrica „Ctitoriile din alte vremuri”, scrie Turnul Sfatului.
Articolul citează din notele publicate în „Calendarul” din Bucureşti de la acea vreme semnate de N.Vonica, în care se menţionează că că „ceice au pus temelia primei biserici a mănăstirii, au fost, pe la anul 1835, trei călugări ardeleni: Visarion, Gherontie şi Isaia, veniţi dela sf. Munte”.
„Visarion, primul stareţ al mănăstirii Cocoş, era din părţile Făgăraşului şi avea rang de Arhimandrit, sfinţit de un arhiereu grec din Tulcea. După câţiva ani s’a călugărit acolo târlaşul Nicolae Ghişe, din Poiana Sibiului, şi a dăruit mănăstirii toată averea lui: 500 oi şi 15 mii de galbeni, cu care s’a construit o nouă biserică, mai mare şi din peatră. După Hagi Nicolae Ghişe Poenarul, au îmbrăcat haina călugăriei, la aceeaş mănăstire, alţi ciobani: sălişteni, săceleni, rodeni, sibieleni, dăruindu-şi mănăstirii averile.
Astăzi mai sânt acolo numai doi călugări dintre ciobanii ardeleni. înainte cu o jumătate de veac, şi mai bine, se găseau la mănăstirea Cocoş 20 de călugări numai din Sălişte, foşti târlaşi şi ciobani. Dintre ei mai trăeşte doar Nichifor Mosora, bătrân şi orb, „dar ştiind psaltirea şi toate acatistele pe dinafară”…”, scrie în articolul din publicaţia Arhiepiscopiei Sibiului.
Numele autorului acestor note este Nicolae Vonica, student teolog - aflăm acest lucru din primul număr al publicaţiei „Stâna” - „Organ al oierilor din întreaga ţară”, apărut în aprilie 1934. În acel prim număr al publicaţiei erau descrise starea de atunci şi problemele cu care se confruntă păstoritul.
Vonica a descris în „Stâna” cu mai multe amănunte cum ciobanii ardeleni au ajuns în Dobrogea şi de ce au decis să construiască o mănăstire, dar şi de ce cei mai mulţi dintre ei se călăgăreau. Autorul descrie mai întâi amplasamentul Mănăstirii Cocoş: „Această mănăstire mocănească e mănăstirea Cocoş din jud. Tulcea. Ea e cea mai veche mănăstire din Dobrogea şi îşi are începuturile pe la 1835. E aşezată la poalele dealurilor dobrogene, în mijlocul unei păduri seculare de tei, frasin şi jugastru. Dela mănăstire spre nord se află târguşorul Isaccea, pe malul drept al Dunării. Tot în apropiere la poalele aceloraşi dealuri, cari se pierd către apele Dunării, se află fruntaşa comună Niculiţel, iar la 25 km spre răsărit dai de oraşul Tulcea. Poziţia mănăstirii îţi oferă o privelişte încântătoare: sub ochi ţi se amestecă verdeaţa sălciilor de pe marginea apelor Dunării cu câmpiile grele de aurul grâului. Peste tot pluteşte suflarea tainică a vremilor vechi, cari se arată în urme de cetăţi romane”.
În continuare, Vonica menţionează că „după ce Dobrogea s’a alipit la Ţara-Mumă, cei dintâi şi poate cei mai mulţi români cari s’au împământenit pe câmpiile pustii şi înstrăinate dintre Dunăre şi Mare, au fost păstorii. Ardeleni din părţile Sibiului, Făgăraşului şi Braşovului, cari veneau tocmai din Carpaţi să-şi ierneze oile în locurile cu climă dulce de lângă Mare”. Şi aminteşte că „încă înainte de a veni stăpânirea românească în Dobrogea, aceşti oieri ardeleni împânzeau „Ţara Turcească (cum îi zic ei Dobrogei) cu turmele lor numeroase”.
„CIOBANUL E UN CĂLUGĂR ÎN FELUL SĂU”
Redăm în continuare textul, preluat din „Stâna” (nr. 1, 1934), din arhiva Bibliotecii Judeţene Astra:
„Aceşti mocani cari la un moment de criză sufletească, îşi luau turmele de oi şi hergheliile de cai dela urmă şi nu se opreau până la mănăstire – aceşti oameni ai vieţii singuratice călcau pragul mănăstirii fără multe şovăiri şi frământări în suflet. Pentru ei nu se făcea o trecere prea mare dela viaţa de păstor la cea de călugăr. Doar ciobanul e un călugăr în felul său. E un călugăr care a învăţat să citească arătându-i unul mai bătrân, potcoavele vechi, cu vârful ciomagului de corn pe omătul iernii, şi care-şi poartă Psaltirea soioasă în desagii de pe măgar.
Şi e interesant de ştiut că mocanii aceştia cari se călugăreau la Cocoşul erau cei mai mulţi burlaci trecuţi. Burlac a fost şi ctitorul Nicolae Ghişe, şi burlaci au fost şi cei doi călugări cari mai vieţuiesc şi azi la Cocoşul (...)
O mănăstire cu ciobani şi târlaşi din Sălişte, Poiana, Rod, etc., era o mare ademenire pentru mocanii ardeleni, pentru cari a trecut jumătate de viaţă fără s’o cunoască mai de aproape.
Satele în cari s’au născut şi unde mai aveau părinţi, pe care nu i-au mai văzut de mult, şi rude pe cari nu le cunoaşte deloc, - toate erau undeva în Transilvania îndepărtată şi străină. Despre viaţa de acasă, de care-i leagă o copilărie scurtă, au auzit dela alţii ca din cărţi, căci ei rămâneau cu oile şi vara şi iarna prin câmpiile Dobrogei, Basarabiei şi Dunării. Şi cu timpul a amuţit în ei chiar şi chemarea aceia tainică a pământului de naştere transformându-se într’o tristeţe ce se arată în cântec de fluer, când se închid ochii ca să poată venio amintire îndepărtată...
Şi după o iarnă grea, care înjumătăţeşte turmele, cu ce a mai rămas din oi şi din cai şi cu o uşoară durere în suflet pentru viaţa de cioban de care se desparte, - câte un târlaş, câte un cioban, unul dela apus, altul dela răsărit, vin la mănăstirea mocanilor ardeleni din jud. Tulcea.
Aşa s’a întâmplat lucrurile în jumătatea a doua a veacului trecut (al XIX-lea – n.n.), când „Ţara Turcească” (Dobrogea) a înghiţit în pământul ei mulţi mocani ardeleni, pe urma cărora multe mame şi surori au plâns cu vers dureros, cum numai ele ştiu a plânge...
La mănăstirea Cocoş au fost până acum patru stareţi dintre călugării ardeleni. Doi dintre aceştia au fost mocanii călugăriţi aici, cari şi acum mai purtau pe sub anterii, cioareci de lână albă şi cămaşă de bumbac ald cu fire roşii. Anume arhimandritul Nicandru Boia, de loc din Săliştea Sibiului, a fost al III-lea stareţ al mănăstirii, iar Ieromonahul Acahie Goşea, consătean cu Nicandru, a fost al V-lea stareţ (...)
Aşa erau şi aşa lucrau strămoşii mocanilor de azi.”
NICOLAE VONICA,
Student teolog
nu este nici un comentariu
Până în 6 mai, Braşovul va fi gazda fazei naţionale a Olimpiadei de Limba şi Literatura Română pentru Minorităţi, la care vor participa 166 de elevi din clasele V – X din[...]
2023-05-04 citeste mai multColegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov intră în etapa finală pentru a obţine acreditarea pentru Bacalaureatul international, după un an de când a început demersurile[...]
2023-05-04 citeste mai multAnunțat de mai mulți ani de Primăria Brașov, proiectul campusului educațional care se va construi pe terenul fostului depou de tramvaie de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Ioan Socec[...]
2023-05-04 citeste mai multVineri, 5 mai, poţi să priveşti un apus de soare de la înălţime sau pur şi simplu să stai noaptea într-o cetate. Vei putea face acest lucru la Cetatea Râşnov, unde va fi marcată[...]
2023-05-04 citeste mai multDe ieri şi până în 18 mai, părinţii ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la finele anului 2023, pot depune cererile pentru înscrierea în[...]
2023-05-04 citeste mai mult
Adaugă un comentariu