„Cea mai mare crimă din istorie”

Membrii comunităţii evreieşti din Braşov au comemorat, vineri, trecerea a 70 de ani de la deportarea conaţionalilor lor din Ardealul de Nord. În 1939, 240 de evrei născuţi la Braşov, dintre care 38 de copii, au fost transportaţi în vagoane de marfă către lagărele lagărele de la Auscwitz şi Birkenau, majoritatea dintre ei fiind apoi exterminaţi. Acţiunea a cuprins ghetourile din 12 oraşe transilvănene, mai mici sau mai mari, numărul total al evreilor deportaţi fiind de aproximativ 150.000. „Unii nici măcar nu erau evrei după legea evreiască, dar li s-a spus că au sânge de evreu, de parcă sângele ar avea culoare. S-a realizat atunci cea mai mare crimă din istorie, cea mai dezvoltată industrie a morţii, fiind ucişi în lagărele respective peste 1.500.000 de oameni, majoritatea evrei”, a povestit Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Braşov. După ceremonia desfăşurată în sinagoga de lângă Poarta şchei, a avul loc şi dezvelirea monumentului memorial dedicat victimelor deportărilor şi exterminării din perioada Holocaustului, acesta având gravate numele celor 243 de evrei deportaţi din Braşov. Momentul a fost onorat şi de reprezentanţi ai autorităţilor locale, între care primarul Braşovului, George Scripcaru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mihai Pascu, subprefectul Mihai Mohaci sau preşedintele Agenţiei Metropolitane, Dragoş David, dar şi de preoţi ai tuturor cultelor istorice din oraş. „Tinerii trebuie să înţeleagă ce anume a generat răul, trebuie să nu uite s-a întâmplat şi să facă tot ce depinde de ei pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete niciodată”, a declarat Mihai Pascu.

 

Momente critice, extreme de greu de suportat

Între cei prezenţi s-a aflat şi Rahel Năstase, una din supravieţuitoarele Holocaustului, care a povestit momentele cumplite pe care a fost nevoită să le trăiască, alături de familie şi ceilalţi evrei. „Am avut parte de momente extreme de grele. Cu ocazia unei vizite a lui Horty la Miercurea Ciuc, am auzit lozinci care m-au îngrozit. Nu înţelegeam foarte bine, spre exemplu, ce vroiau să spună prin «Vrem un pământ secuiesc fără jidani». I-am întrebat pe părinţi iar ei mi-au explicat că ne aşteaptă vremuri grele. După o perioadă ne-au luat de acasă, ne-au dus la poliţie, la Ciuc, apoi la Sfântu Gheorghe, la Reghinul Săsesc, iar de acolo, în vagoane de marfă, la Auschwitz. Sper ca asemenea orori să nu se mai repete vreodată pe pământ”, a povestit cea care a reuşit să supravieţuiască acţiunilor de exterminare din acele timpuri.

 

Foto:   Monumentul dezvelit vineri poartă gravate numele celor 243 de evrei deportaţi din Braşov.