Cea mai eficientă fiscalitate rămâne inflaţia. Veşti bune pentru Guvern de la BNR: 7 motive pentru care inflaţia rămâne sus

Tonul conducerii BNR, referitor la presiunile inflaţioniste, evidenţiate în minuta şedinţei din 4 aprilie publicată marţi, 16 aprilie, este mult înăsprit faţă de cel din documentele precedente. Principalele îngrijorări sunt legate de: creşterile salariale, reducerea competitivităţii economiei, politica fiscală, deficitele gemene şi presiunile crescute asupra cursului leu/euro: toate, cu efecte asupra inflaţiei, care e puţin probabil să se încadreze în ţintă.
Rata inflaţiei, a crescut în ianuarie 2024 la 7,41%, conform aşteptărilor, a scăzut la 7,23% în februarie, dar a rămas peste nivelul de 6,61% în decembrie 2023. Şedinţa de politică monetară s-a ţinut înainte de publicarea inflaţiei în luna martie de 6,7% (după metodologia eurostat IAPC), în scădere marginală, dar care ne situează totuşi pe primul loc în UE.
Singurul beneficiar al creşterii inflaţiei este guvernul, care, obţine şi o creştere economică mai mare, la care se raportează deficitele, obţine şi un plus la impozitele încasate din această creştere, şi obţine şi o sumă considerabilă pentru plata datoriilor, dat fiind cursul leu/euro care, practic, e ţinut pe loc.
De cinci ori apar referinţe la politica fiscală în minuta şedinţei BNR. România a avut în martie o inflaţie calculată pe metodologie europeană, pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, de 6,7%- cea mai ridicată din UE, mult peste cea din Croaţia (locul al doilea, cu 4,9% inflaţie).
Minuta şedinţei BNR din aprilie este mai lungă decât minutele şedinţelor anterioare, încercând să explice decizia de menţinere a ratei dobânzii de politică monetară. În cele aproape 2.600 de cuvinte, conducerea BNR se referă printre altele şi la riscurile la adresa cursului de schimb leu/euro, care rămân în continuare ridicate. BNR invocă drept argumente în acest sens dezechilibrul extern considerabil, execuţia bugetară din primele două luni ale anului şi incertitudinile procesului de consolidare fiscală.
Guvernatorul Mugur Isărescu spunea că scăderea timp de două luni consecutive a inflaţiei ar putea duce la reducerea ratei dobânzii-cheie. Astfel, o decizie de reducere a dobânzii era aşteptată în luna mai, însă creşterea riscurilor pentru un nou puseu inflaţionist ar putea conduce la o amânare.

Mesajele din minuta Băncii Naţionale
- Dinamica salariilor din sectorul public şi noua majorare preconizată a salariului minim brut vor alimenta sau chiar amplifica presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. Creşterea costurilor cu salariile de la finele anului trecut au fost transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri.
- Aşteptările inflaţioniste ale analiştilor bancari se menţin deasupra ţintei BNR, deşi s-au mai redus în februarie-martie. Aşteptările inflaţioniste reprezintă unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influenţează activitatea economică. Credibilitatea unei bănci centrale care acţionează în cadrul unui regim de ţintire a inflaţiei este de o importanţă esenţială.
- Puterea de cumpărare a consumatorilor a fost modest afectată în debutul acestui an de mărirea ratei inflaţiei, rămânând robustă, în opinia celor 9 membri ai CA al BNR.

La ce să ne aşteptăm în viitor în materie de scumpiri
- În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată.
- Incertitudinile şi riscurile ce decurg din conduita politicii fiscale sunt amplificate de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor.
- Sursa majoră de riscuri o constituie măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi aplicate în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv.
- În plus mai sunt incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate în continuare de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.