Ce vrem de la Centrul istoric? Municipalitatea propune planul de „schimbare la faţă”

Piaţa Sfatului nu este singura zonă căreia municipalitatea vrea să îi schimbe „faţa”. Viceprimarul municipiului Braşov, Flavia Boghiu, a prezentat joi, în cadrul FOV, studiul „Către o utilizare echilibrată şi incluzivă a domeniului public din zona centrului vechi, Braşov”, în care sunt propuse diferite măsuri care, în viziunea autorilor documentului, sunt menite a transforma această zonă a oraşului într-una mult mai „prietenoasă”.
„De exemplu, în acest moment, în centrul istoric al Braşovului avem mai multe jardiniere decât avem bănci pe care cetăţenii să poată sta şi să poată admira centrul istoric, nu avem nici un spaţiu dedicat copiilor, nu avem arbori, deşi aceştia sunt esenţiali pentru crearea unor piaţete plăcute şi răcoroase”, a argumentat Flavia Boghiu.

Cum vor fi convinşi braşovenii să se „bucure de centrul istoric”
În studiul amintit, specialiştii argumentează că este nevoie de „regândirea spaţiilor publice astfel încât să-i invite inclusiv pe braşoveni să se bucure de frumuseţea centrului istoric”. Este propusă şi „creşterea numărului de zone în care oamenii se pot odihni şi pot admira clădirile din centrul istoric, fie sub forma băncilor şi a scaunelor, fie sub forma unor construcţii «pretext» (un început a fost făcut cu ansamblul de 5 scaune „Joc urban”, de pe strada Apollonia Hirscher), care să le permită celor mici să se joace, iar celor mari să socializeze”. De altfel, în schiţele propuse de specialişti apar, printre altele, nişte trepte lângă zidul pictat al mănăstirii din Piaţa Sfântul Ioan, acestea urmând a fi folosite, cel mai probabil, pe post de bănci. Autorii studiului mai propun ca în programul de bugetare participativă să se introducă şi categoria „artă urbană”, care le-ar permite braşovenilor să vină cu idei de proiecte, dar şi să decidă care sunt cele mai bune. Tot în planul de reconversie a centrului istoric se mai regăsesc arborii sau toaletele publice.

Iluminatul, din nou în atenţia municipalităţii
Pe lângă prezentarea acestor propuneri, viceprimarul a anunţat că în etapele următoare va fi studiată şi tematica iluminatului arhitectural, iluminatului în vitrinele de pe principalele pietonale, precum şi a iluminatului public. Totuşi, rămâne de văzut cum va putea Primăria Braşov să valorifice rezultatele acestui studiu, pentru că multe clădiri care ar putea beneficia de iluminat arhitectural sunt proprietate privată, cum sunt şi vitrinele. De altfel, şi fosta administraţie a Braşovului a încercat să rezolve problema iluminatului arhitectural, ţinta principală fiind Biserica Neagră, dar nu a reuşit să se înţeleagă cu proprietarii lăcaşului de cult.
De asemenea, Flavia Boghiu a amintit şi de programul de renovare a a faţadelor. „În acest moment sunt în lucru 13 dosare de renovare a faţadelor şi 4 finanţări pe care Fundaţia Monumentelor le oferă pentru a reabilita faţadele din centrul vechi” a precizat Flavia Boghiu.

Urmează consultările şi dezbaterile
Regenerarea Centrului Istoric va intra în etapa consultărilor, a mai anunţat viceprimarul Braşovului. „Urmează o serie de consultări, în primul rând cu oamenii din domeniu, cu Ordinul Arhitecţilor, cu Direcţia Judeţeană de Cultură, cu specialişti care să ne dea punctul lor de vedere. Apoi, consultări cu cetăţenii, care să ne spună cum văd aceştia folosirea centrului istoric, dacă îşi doresc să facă altfel de activităţi decât cele care se întâmplă acum acolo, dacă îşi doresc să folosească mai multe din arterele care sunt acum neutilizate sau cum văd ei că ar trebui să se transforme centrul Braşovului”, a explicat viceprimarul Flavia Boghiu.
Studiul „Către o utilizare echilibrată şi incluzivă a domeniului public din zona centrului vechi, Braşov” fost realizat în cadrul programului HUB-IN, derulat de municipalitate prin intermediul Agenţiei pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului. Prin acest program 8 oraşe din Uniunea Europeană îşi propun să transforme şi să regenereze zonele urbane istorice, păstrând în acelaşi timp unicitatea culturală, identitatea socială unică şi specificul zonei.  Alături de municipiul Braşov, din grupul oraşelor pilot fac parte localităţile Angouleme (Franţa), Belfast (Irlanda), Genova (Italia), Lisabona (Portugalia), Nicosia (Cipru), Slovenska Bistrica (Slovenia) şi Utrecht (Olanda).