Ce vor elevii, ce vrea societatea: programa pentru liceu stârneşte controverse

Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, a vorbit a emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre planurile-cadru de liceu 2025: „Am remarcat şi eu că elevii vor avea un cuvânt mai mare de spus”. „De multe ori, elevii au nevoi de a fi mai uşor totul. Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăţa, ori a învăţa înseamnă efort individual chiar foarte mare”, a precizat cadrul didactic.
„Am remarcat şi eu că elevii vor avea un cuvânt mai mare de spus. Ce interpretez eu sunt două lucruri. Există două tipuri de nevoi: nevoile elevilor şi nevoile societăţii. Din câte observ eu şi din câte îmi dau seama, nevoile societăţii sunt mai degrabă trasate prin trunchiul comun. Ori aici chiar avem, după părerea mea, destul de mult de discutat prin prisma a ceea ce se întâmplă la noi în societate, adică un analfabetism funcţional destul de ridicat, chiar foarte ridicat, o lipsă de gândire ştiinţifică, logică. Eu văd că o nevoie a societăţii de a îmbunătăţi aceste deficienţe sau de a elimina cât se poate dintre ele”.
Profesorul a menţionat elevii au tendinţa de a prefera tot ce înseamnă mai uşor şi, de multe ori, nu merg pe ideea de a învăţa, deoarece e un „efort individual chiar foarte mare”: „În rest, nevoile copiilor vor depinde de nevoile şi de posibilităţile şcolii, ceea ce, după părerea mea, pe de o parte, este un lucru bun, dar, pe de o parte, este un lucru periculos, pentru că, de multe ori, elevii au nevoi de a fi mai uşor totul. Ei merg, de multe ori, nu pe ideea de a învăţa, ori a învăţa înseamnă efort individual chiar foarte mare, versus a te distra, a te simţi bine la şcoală. Aici e de discutat şi de a găsit un echilibru între cele două”.
Declaraţiile au fost făcute în contextul în care proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele îşi construiesc orarele pentru elevi şi profesori. După acestea ar urma să înveţe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul şcolar 2024-2025). Reforma curriculară iniţiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Despre latină
Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepţia specializării Teologie, arată Edupedu.ro, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultăţii de Litere din Iaşi, care subliniază importanţa studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic şi în susţinerea ideii de libertate, dar şi de la Societatea de Studii Clasice din România.

Despre istorie  
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti atrage atenţia că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeţi funcţional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria şi geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a pentru elevii de la real şi tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului şi a holocaustului în clasele finale. În aceeaşi direcţie, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria naţională, ci doar istoria comunismului.

Despre geografie
Profesorii de Geografie critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generaţiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranţă, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generaţii în mrejele teoriilor conspiraţioniste, ci să le oferim şansa unei educaţii temeinice, bazată pe ştiinţă şi pe argumente”.
Modificările vizează şi domeniul ştiinţelor exacte: fizica, chimia şi biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a şi a XII-a, iar biologia, istoria şi geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creştere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.

„Pierduţi în haosul ignoranţei universale”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară şi încurajarea performanţei, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universităţii de Medicină din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori şi academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduţi în haosul ignoranţei universale”.
Ministerul Educaţiei a mai anunţat că elevii pot propune în şcoală studierea limbii latine ca materie opţională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unităţi de învăţământ.