Ce urmează

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marţi, 5 mai, prin moţiune de cenzură adoptată de Parlament. Cu toate acestea, actualul cabinet va rămâne la Palatul Victoria sub formă de interimat până la instalarea unui nou guvern pentru a asigura treburile curente ale statului. 
Conform Constituţiei României, un cabinet demis gestionează exclusiv actele necesare pentru funcţionarea zilnică a instituţiilor. Prerogativele puterii executive sunt restrânse drastic. Premierul Ilie Bolojan şi miniştrii cabinetului său nu mai pot emite ordonanţe de urgenţă şi nu au dreptul să propună proiecte de lege. Cu alte cuvinte, capacitatea aparatului guvernamental de a implementa reforme structurale sau de a adopta decizii strategice dispare complet până la învestirea unui nou guvern cu puteri depline. 
În acest context, preşedintele Nicuşor Dan este obligat să convoace la consultări partidele parlamentare. Scopul acestor negocieri este identificarea unui candidat capabil să consolideze o nouă majoritate în legislativ. Prin urmare, acesta nu poate fi Ilie Bolojan. Totuşi, în eventualitatea în care prima propunere este respinsă de Parlament, şeful statului are posibilitatea de a-l desemna ulterior pe Ilie Bolojan.
Odată desemnat prin decret prezidenţial, candidatul pentru funcţia de prim-ministru are la dispoziţie 10 zile pentru a prezenta Parlamentului echipa ministerială şi programul de guvernare. Obţinerea votului de încredere reprezintă condiţia esenţială pentru instalarea noului executiv.
Dacă partidele nu reuşesc să formeze o nouă majoritate, Constituţia prevede un mecanism pentru dizolvarea Parlamentului şi convocarea alegerilor anticipate. Acest proces este complex şi necesită timp, un aspect gândit special pentru a descuraja instabilitatea politică prelungită.
Constituţia prevede dizolvarea Parlamentului numai după ce două propuneri succesive de premier sunt respinse în termen de 60 zile. Nici atunci dizolvarea nu este automată, fiind în mâna preşedintelui, care ar putea încerca să facă noi propuneri pentru instalarea unui nou guvern.
„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea preşedintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar şi în această situaţie, decizia de dizolvare nu este automată. Constituţia spune clar că preşedintele poate lua această decizie după consultaţii cu liderii politici. Este o opţiune, nu o obligaţie", a explicat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat public că nu va numi un premier susţinut de PSD şi AUR. Declaraţia ridică însă o problemă constituţională. Dacă cele două partide au împreună o majoritate parlamentară, mai are şeful statului posibilitatea legală de a ignora propunerea lor? În opinia lui Augustin Zegrean, Legea Fundamentală îl obligă pe şeful statului să ţină cont la desemnarea premierului de rezultatul consultărilor cu partidele. „În ceea ce priveşte desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, preşedintele nu prea are spaţiu de manevră. Constituţia îl obligă să ţină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susţinută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituţie o prevedere care să îi permită preşedintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituţională", explică fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.