Ce medicamente ar putea deveni un lux după taxele SUA

Ce s-ar întâmpla dacă medicamentele esenţiale ar deveni brusc mai scumpe? Nu e doar un scenariu, ci o realitate care prinde contur pe axa Washington-Bruxelles, după intenţia exprimată a administraţiei Trump de a impune tarife vamale de 25% asupra produselor farmaceutice importate în SUA.
Marile companii vor decide că e mai avantajos financiar să producă medicamentele în SUA şi îşi vor muta centrele de producţie şi cercetare acolo. De altfel, industria a pus deja presiune pe Comisia Europeană: „Ori ne ajutaţi, ori plecăm!”. Giganţii farmaceutici – Pfizer, Eli Lilly, AstraZeneca – au transmis un mesaj dur Comisiei Europene. Într-o scrisoare deschisă, aceştia cer mai puţină birocraţie şi reglementări mai flexibile, ajutor financiar pentru cercetare şi dezvoltare, sprijin pentru producţia locală de medicamente inovative şi eliminarea unor taxe ecologice noi.
Dacă acest „exod farmaceutic” prinde contur, efectele pot fi dure: creşteri de preţ la medicamentele importate, risc de penurie în viitoare pandemii sau crize, scăderea inovaţiei în Europa, o mai mare dependenţă de SUA în domeniul sanitar, o polarizare tot mai evidentă între ţările din Vest şi cele din Est.
Un impact dramatic ar putea fi resimţit în special în cazul unor tratamente oncologice precum Keytruda şi Opdivo, al căror preţ ar putea creşte cu până la 2.500 de euro lunar, imunoterapii precum Humira (utilizată în boli autoimune), dar şi medicamente pentru diabet şi obezitate, cum ar fi Trulicity şi Mounjaro, deja inaccesibile pentru mulţi români, care s-ar putea scumpi cu peste 100 de euro lunar.
În România, unde multe dintre aceste tratamente sunt fie compensate parţial, fie achiziţionate direct de pacienţi, efectul ar putea fi dublu: presiune asupra bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi restrângerea accesului pacienţilor la terapii inovatoare. De asemenea, vaccinuri esenţiale, precum cele împotriva HPV sau meningitei, ar putea suferi scumpiri semnificative şi întârzieri în livrare.
România, cu un sistem sanitar oricum fragil şi un buget restrâns, ar fi printre primele lovite. Autorităţile române nu au emis până acum o poziţie oficială dură, dar surse din Ministerul Sănătăţii susţin că se analizează „scenarii de răspuns” pentru protejarea stocurilor strategice. Un posibil răspuns? Consolidarea producţiei locale şi diversificarea importului medicamentelor.
Presa europeană vorbeşte despre ajungerea la un compromis la nivel european. Bruxelles-ul poartă discuţii cu administraţia americană în încercarea de a evita impunerea efectivă a tarifelor sau de a obţine scutiri pentru anumite categorii de produse farmaceutice. Deşi diferenţele de viziune comercială dintre SUA şi UE sunt adânci, ambele părţi au declarat că doresc o soluţie negociată care să nu afecteze accesul pacienţilor la tratamente esenţiale.