Ce mai rămâne din Braşov, după un nou scenariu de reorganizare

Dragoş Benea (foto), vicepreşedinte PSD şi responsabil pentru reforma teritorială, a declarat luni, 9 noiembrie, după şedinţa partidului că PSD lucrează pe mai multe scenarii legate de comasarea localităţilor mici. El a spus că unul dintre scenarii prevede comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori.
Benea s-a delimitat de proiectul de comasare voluntară înaintat de Ministerul Dezvoltării şi a spus că guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul propus de PSD. „Aproape 1.700 de comune sunt cu populaţie până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a spus acesta într-o conferinţă de presă.
Benea, care este şi şeful PSD Bacău, a anunţat că şi oraşele mici care au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori, vor fi comasate sau retrogradate la statutul de comună.
Patru oraşe din judeţ ar urma să se transforme în comune. Unul ar putea redeveni oraş dacă se uneşte cu comunele de lângă
În prezent, patru oraşe din judeţul Braşov au sub 10.000 de locuitori, potrivit datelor ultimului recensământ: Ghimbavul – 8.776 rezidenţi, Victoria – 7.847, Rupea – 5,716 şi Predeal – 4.428 de locuitori.
În schimb, Sânpetru şi Tărlungeni ar urma să se transforme din comune în oraşe, având, ambele, câte mai mult de 14.000 de rezidenţi.
Dacă analizăm detaliat comasările pe micro-regiuni, aplicarea pragurilor de minimum 3.000 de locuitori pentru comune şi minimum 10.000 pentru oraşe modifică radical harta în Ţara Făgăraşului şi în zona Rupea.

Ţara Făgăraşului (Vestul Judeţului)
Zona Făgăraşului se confruntă cu o fărâmiţare administrativă severă, majoritatea comunelor având sub 3.000 de locuitori, fostul pol industrial Victoria scăzând sub pragul urban.
Noul scenariu al reorganizării ar însemna:
- Municipiul Făgăraş (35.443 loc.) rămâne polul central al regiunii;
- Oraş retrogradat: Victoria (7.847 loc.) devine comună şi va trebui să absoarbă localităţile rurale din jur pentru a funcţiona ca un centru micro-regional.
- Comune mici care dispar şi se comasează (sub 3.000 loc.): Sâmbăta de Sus (1.586 loc.), Şinca Nouă (1.583 loc.), Lisa (1.875 loc.), Cincu (1.950 loc.), Beclean (1.970 loc.), Drăguş (1.055 loc.), Ucea (2.364 loc.), Viştea (2.288 loc.), Hârseni (2.347 loc.), Părău (2.224 loc.), Şoarş (2.148 loc.).
 
Zona Rupea – Homorod – Caţa (Nordul Judeţului)
Această micro-regiune este caracterizată de sate întinse, dar slab populate.
Rupea (5.716 loc.) îşi pierde statutul de oraş şi devine comună-centru pentru întreaga micro-regiune, iar Hoghizul (5.220 de locuitori) ar rămâne singura comună independentă din zonă.
Ar urma să dispară comunele Buneşti (2.960 loc.), Homorod (2.688 loc.), Caţa (2.709 loc.), Jibert (2.758 loc.), Ungra (2.416 loc.), Augustin (2.399 loc.), Ormeniş (2.124 loc.), Ticuşu (1.085 loc.), care fie se vor uni, fie se vor alipi oraşului Rupea sua comunei Hoghiz.
Zona Rupea va funcţiona cel mai probabil ca o singură mare entitate rurală unificată în jurul fostului oraş Rupea şi a comunei Hoghiz, absorbind toate satele din jur. Rupea ar putea rămâne oraş, ca şi în cazul Victoriei, doar dacă va îngloba satele din jur.

Coridorul Turistic Bran – Moieciu – Fundata (Sud-Vest)
Zona montană este un reper turistic major, dar fragmentat administrativ.
În urma reorganizării, Predealul, ajuns la mai puţin de 4.500 de rezidenţi, ar urma să îşi piardă statutul de oraş, în timp de comunele Bran sau Moieciu ar fi nevoite să preia în administraţie comuna Fundata, cea mai mică din judeţ raportat la populaţie, cu doar 658 de locuitori. (BizBraşov.ro)