Ce legi ni se mai pregătesc

Câte persoane pot figura la o adresă        
Numărul de buletine care pot fi făcute pe o singură adresă ar putea fi limitat, printr-un proiect de lege ajuns în Parlament. Scopul e să stopeze fenomenul luării în spaţiu, care a căpătat proporţii - sunt cazuri în care, în acte, mii de oameni stau în acelaşi apartament. În prezent nu există o limită în ceea ce priveşte persoanele care pot fi luate în spaţiu şi cer să se schimbe acest lucru. Concret, iniţiatorii cer să fie respectate suprafeţele minimale raportate deja în lege. De exemplu, într-o locuinţă de 37 de metri pătraţi să fie înregistrat un singur buletin. Trei buletine să fie şi pentru o locuinţă de 66 de metri pătraţi cu 3 camere. Iar 8 persoane să fie acceptate într-o casă de 5 camere, de 110 metri pătraţi. Evident rudele, de până la gradul 4, sunt exceptate de la această regulă. Acelaşi proiect îşi propune să le permită oamenilor să îşi poată reface buletinul în orice localitate din ţară, nu doar la Evidenţa Populaţiei de care aparţine domiciliul.

Noi obligaţii pentru pentru cei care nu stau „la adresă”
Persoanele fizice care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă stabilită vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la plecare, să notifice acest lucru la oricare serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, în caz contrar vor fi sancţionate cu amendă de la 75 lei la 150 lei, prevede o propunere legislativă depusă la Parlament.
Proiectul, iniţiat de 114 parlamentari PSD, AUR şi din grupul minorităţilor naţionale, modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.  
În reglementarea actuală, persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă.
În proiect se prevede şi introducerea unei amenzi între 75 şi 150 lei în cazul nerespectării acestei prevederi.
 
Şi muncă, şi facultate: nu plăteşti impozite
Tinerii salariaţi sau interni cu vârsta de până la 26 de ani care urmează, în acelaşi tip, şi cursuri universitare vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), potrivit unui proiect pus recent în dezbaterea senatorilor. În plus, aceşti tineri vor beneficia şi de reducerea cotei de contribuţii de asigurări sociale (CAS).
Mai precis, facilităţile fiscale vizează „persoanele fizice rezidente ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui contract de internship, în urma căruia obţin venituri cu titlu de salarii sau asimilate salariilor şi care se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani”, după cum scrie în proiect.

Un nou termen juridic: înstrăinarea părintească
Distrugerea relaţiei unui copil cu celălalt părinte va fi considerată violenţă psihologică

Înstrăinarea părintească, care nu este altceva decât împiedicarea sau distrugerea, fără motiv, de cele mai multe ori, pe fondul unui divorţ, a relaţiei pe care copilul o are cu celălalt părinte va fi considerată formă a violenţei psihologice, iar existenţa ei va avea o serie de urmări juridice, potrivit unui proiect de lege ce se consideră adoptat tacit la Senat, deoarece nu a fost dezbătut şi votat în termenul legal. Astfel, printre altele, existenţa înstrăinării părinteşti va avea impact asupra stabilirii exercitării exclusive a autorităţii părinteşti sau asupra deciziei de stabilire a domiciliului unui copil la locuinţa unuia dintre părinţi.
Mai exact, prin proiectul de lege ce va ajunge curând la votul decisiv al deputaţilor se va modifica Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, astfel încât un fenomen întâlnit foarte des în ţara noastră, înstrăinarea părintească, să se reducă ca amploare.
După cum este definită în proiect, înstrăinarea părintească reprezintă o formă a violenţei psihologice, prin care unul dintre părinţi, în mod intenţionat, urmărit sau asumat, generează sau acceptă şi foloseşte o situaţie în care copilul ajunge să manifeste reţinere sau ostilitate (nejustificate sau disproporţionate) faţă de celălalt părinte.
Reţinerea pe care o manifestă un copil reprezintă, potrivit iniţiatorilor, înfrânarea sentimentelor naturale de afecţiune pe care copilul le simte faţă de părintele înstrăinat, dar şi înfrânarea dorinţelor sale de a petrece timp alături de acesta, de a comunica cu el şi altele, în timp ce ostilitatea nu este altceva decât manifestarea unor sentimente de dispreţ şi/sau duşmănie faţă de părintele înstrăinat.
Înstrăinarea părintească va putea fi constatată doar de o instanţă de judecată, ce va lua în considerare, aşa cum stabileşte legea, cu prioritate, interesul superior al copilului.

Liberi în străinătate, de la 16 ani
Tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani ar putea scăpa de obligaţia de a fi însoţiţi de un adult atunci când călătoresc peste graniţe, dacă un proiect înregistrat recent pentru dezbatere la Senat va ajunge să se aplice. Totuşi, ei nu vor putea ieşi din ţară fără acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali. Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali se va putea demonstra cu ajutorul unei declaraţii notariale.
Argumentul principal adus în favoarea acestei măsuri este maturitatea la care ajunge un tânăr ce a împlinit vârsta de 16 ani, lucru prezumat, atunci când vine vorba despre responsabilităţi fiscale sau de răspunderea penală, printre altele, de mai multe acte normative. Acelaşi argument a fost prezentat şi la apariţia, în septembrie, a propunerii ca vârsta minimă de la care să se poată vota să se reducă de la 18 la 16 ani.
În prezent, Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate stabileşte că cetăţenii români minori pot călători în străinătate numai însoţiţi şi, de asemenea, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali.

Chiar dacă vor lucra mai puţin de 8 ore/zi, salariu întreg pentru persoanele cu dizabilităţi
Printr-un proiect de lege pus recent în dezbatere publică, Ministerul Muncii intenţionează să modifice legislaţia privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, una dintre schimbările ce vor apărea fiind reglementarea dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a lucra mai puţin de opt ore pe zi, cu menţinerea salariului pentru programul normal de lucru. În prezent, legea stabileşte posibilitatea reducerii timpului de lucru pentru persoanele cu dizabilităţi, dar nu şi menţinerea salariului la nivelul celui pentru program normal de lucru.
Astfel, în Legea 448/2006 va fi introdusă „posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, cu menţinerea veniturilor salariale, la recomandarea comisiei de evaluare de reducere a timpului zilnic de muncă”, după cum apare în proiectul legislativ de la Ministerul Muncii.
Programul de lucru se va putea reduce cu cel mult patru ore, în cazul handicapului grav, şi cu cel mult două ore, în cazul handicapului accentuat.
Finanţarea va fi suportată astfel:
- numărul de ore recomandat de comisia de evaluare pentru prestarea muncii – din fondul de salarii al angajatorului;
- numărul de ore rezultat ca diferenţă dintre programul normal de lucru de 8 ore/zi şi numărul de ore recomandat de comisia de evaluare pentru prestarea muncii – de la bugetul de stat, din sumele colectate de la autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele juridice cu peste 50 de angajaţi, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap.

5 ani în chirie
Chiriaşii din apartamentele construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) îşi vor putea prelungi contractul de închiriere pe perioade de câte cinci ani, nu anual, aşa cum se-ntâmplă în prezent, potrivit unui proiect de lege ce va ajunge la votul decisiv din Parlament, cel al deputaţilor, având propunere de adoptare.
„După expirarea perioadei contractuale iniţiale, prelungirea contractului de închiriere se face, succesiv, pe perioade de câte 5 ani”, scrie, mai exact, în proiectul de lege de la Camera Deputaţilor.
Măsura ar veni în ajutorul chiriaşilor, potrivit iniţiatorilor, „în sensul în care valabilitatea contractului pe o perioadă de cinci ani ajută în situaţia încheierii contractelor de utilităţi şi obţinerea vizei de flotant, restul actelor cerute prin legislaţia în vigoare urmând a fi depuse anual, în vederea reactualizării datelor”.
Acum, Legea 152/1998 stabileşte că prelungirea contractului de închiriere ale locuinţelor ANL se face, succesiv, pe perioade de câte un an.