Ce înseamnă să treci în pomelnic următoarele trei cuvinte: „Pentru sporul casei”

„Ce predică să-i mai ţii tu unui creştin când el vine la biserică pentru câteva lucruri: să reuşească cu serviciul, să aibă bani în pungă, să-l asculte copiii, să ia examenele, să meargă sporul casei şi să aibă sănătate! Dar nu scrie nici un creştin în pomelnic: «Doamne pedepseşte-mă în lumea aceasta pentru păcatele mele, ca să nu sufăr în cealaltă!». Sau: «Doamne, dacă am căzut în lăcomie, ia-mi din averea mea şi lasă-mă mai sărac să mă trezesc că am luat-o razna». Nimeni nu spune asta, toată lumea se crede săracă: Eu sunt convins că şi cel care doarme pe salteaua cu bani, în pomelnic tot sporul casei trece!” - părintele Calistrat Chifan.
„Se întâmplă ca un creştin să aducă la biserică un pomelnic şi să considere că a făcut tot ceea ce trebuia: va fi pomenit la biserică şi cu aceasta şi-a încheiat datoria sa, el nu mai are nimic de făcut. În realitate, este nevoie şi de rugăciunea personală. Şi aici ar trebui să existe un pomelnic. Acesta – fie că este scris, fie că nu – este de dorit să cuprindă cât mai multe nume: de la cei apropiaţi din familie – soţ, soţie, copii, părinţi, bunici, naşi, prieteni –, până la nefericiţii acestei lumi - părintele Bogdan Dedu.
„Când vă rugaţi, rugaţi-vă pentru toţi şi pentru fiecare. Şi adăugaţi: Pentru rugăciunile lor, pentru rugăciunile lui, Doamne miluieşte-mă şi pe mine. Astfel, puţin câte puţin, conştiinţa voastră se va lărgi” - părintele Sofronie Saharov.