Ce este bronşiolita, boala afectează tot mai mulţi copii

Foto: FOARTE IMPORTANT! Un copil care prezintă repetate bronşiolite (peste 3 episoade),  tuse la efort, tuse nocturnă, teren alergic, trebuie evaluat de medicul pediatru.
 
Bronşiolita este o infecţie pulmonară care apare frecvent la copiii mici şi la sugari. Această afecţiune apare în epidemii, mai ales în sezonul rece, ca cel de acum.
„Bronşiolita este o formă de pneumonie care este caracteristică sugarului şi copilului mic. Copiii mici fac bronşiolită şi cei un pic mai mari. Adulţii, în schimb, fac pneumonie şi bronşită. Părinţii ar trebui să fie alarmaţi în momentul în care copilul îşi pierde stare de bine. Dacă cel mic este diferit faţă de cum era în mod obişnuit. Dacă este apatic sau somnolent sau dacă nu mănâncă. Cu alte cuvinte, parcă nu e copilul nostru. Atunci, ca părinte, trebuie să ai un mare semnal de alarmă. Dacă se dezvoltă bronşiolită şi pneumonia, apare şi febra, dar şi respiraţia grea. Printre simptomele bronşiolitei se numără tusea, respiraţia grea sau obstrucţie nazală la debutul bolii”, a spus medicul pediatru Ana Maria Daviţoiu.

Simptome
Simptomele pentru bronşită/bronşiolită sunt febra moderată; rinoree/obstrucţie nazală; tuse seacă iniţial, ulterior productivă; respiraţie şuierătoare; dificultate în a se alimenta.
„Poate apărea respiraţia şuierătoarea care este caracteristică patologiei, adică şuieră când respiră. Atunci când vorbim cu ei la camera de gardă, îi întrebăm dacă respiraţia şuierătoare este pe respiraţie sau pe expiraţie, pentru că atunci vorbim despre altă afecţiune. Prevalenţa a crescut foarte mult încă din luna septembrie, ceea ce nu este obişnuit pentru România. Formele de boală sunt medii şi câteodată severe. Destul de multe dintre ele sunt severe. Important este ca părinţii să se adreseze medicului în momentul în care apare patologia respiratorie”.
Măsura de prevenţie cred că ţine de contactul infectant, în măsura în care îl expui pe copil. Cât de multe contacte are, pentru că sunt copii de colectivităţi, adică merg la şcoală, la grădiniţi, fac sport.
Celălalt aspect ţine de alimentaţie. Dacă copilul are o stare bună de imunitate are mai multe şanse să evolueze uşor, să nu aibă nevoie de sprijin medical hard, adică să aibă nevoie de oxigen aşa cum au mulţi dintre pacienţii noştri.
„Este foarte complicat să faci diferenţa dintre o viroză, o bronşită sau o bronşiolită. Este complicat pentru toată lumea. Prin excelenţă, viroza şi gripa sunt cele virale. Bronşiolitele şi pneumoniile primar sunt virale sau sunt cu germeni atipici, dar segmentul de spital este cu suprainfecţie bacteriană. Evoluţia lor nu este bună. Din ce am observat, sunt două categorii de pacienţi. Cei care vin şi ne spun că cel mic este bolnav de ceva vreme, că tuşeşte de două săptămâni sau trei, şi categoria celor care vin abrupt rău. Sunt cei care au o stare generală prostă, care se modifică în 24 de ore cu febră, cu insuficienţă respiratorie, tuse chinuitoare”, spune medicul.
Pentru cei care decid să îşi trateze copiii cu leacuri băbeşti, mesajul este să se adreseze celor de meserie. „Atât noi, pediatrii, cât şi medicii de familie, suntem acolo pentru ei. Unii copii au nevoie de ajutor foarte mare”.
Putem creşte imunitatea cu ajutorul alimentaţiei. „Sunt copii care au şi 2 săptămâni, trei săptămâni şi sunt alăptaţi. Vârsta este un factor agravant în ceea ce priveşte această afecţiune. Este important să-i ferim, să-i hrănim bine şi să-i sprijinim printr-o imunoprofilaxie. Cu siguranţă un copil bine hrănit cu alimente de calitate şi care să aibă cantitate de proteine din care face anticorpi, acel copil va fi mai bine. Va fi un copil care va lupta mai bine cu boala”, spune dr. Ana Maria Daviţoiu.

FACTORI RISC
- nou-născuţii (în special prematuri);
- sugari de vârsta mică (1-3 luni) din cauza imunităţii scăzute;
- copii care frecventează colectivitatea;
- copii cu afecţiuni asociate (cardiace/respiratorii/ alergice/neurologice/renale).

COMPLICAŢII  
- pneumonie;
- bronhopneumonie;
- convulsii febrile;
- acidoza metabolică;
- astm bronşic.

REMEDII CASNICE  
- menţine aerul umed - un umidificator poate ajuta la ameliorarea congestiei şi a tusei;
- susţine copilul într-o poziţie cât mai aproape de verticală - respiraţia e mai uşoară în această poziţie ridicată;
- consum adecvat de lichide;
- foloseşte apa de mare pentru congestia nazală;
- antiinflamatoarele nesteroidiene şi antitermicele - paracetamolul şi ibuprofenul sunt alternative destul de sigure pentru copii, care pot ameliora febra, inflamaţia, durerea de gât şi nasul înfundat;
- păstrează un mediu sănătos, fară fum de ţigară.