Ce este „apa neagră”, boala care nu se simte

O boală este cu atât mai gravă cu cât nu are simptome, deci nu putem şti că suntem bolnavi, astfel că nu prea mergem la medic. Cu atât mai mult când vine vorba de o afecţiune a ochilor, cei mai mulţi dintre noi nu merg la un control oftalmologic, dacă nu au simptome care îi supără. Această boală, numită în popor „apa neagră”, este cu atât mai serioasă cu cât nu se vindecă şi se poate transmite copiilor. Medicii o numesc glaucom.
Mai mult, atunci când nu este tratată, poate duce la pierderea vederii, atenţionează dr. Monica Pop, medic oftalmolog.

Gena se moşteneşte
Glaucomul (apa neagră, cum este numit în popor) reprezintă tensiune intraoculară peste valorile normale. Acestea se încadrează între 16 şi 21 mmHG.
Glaucomul adultului poate fi:
– Primitiv, adică apărut pe un ochi sănătos (exceptând viciile de refracţie – hipermetropia este un factor favorizant);
– Secundar – apărut în urma unei alte boli oculare (inflamaţie, traumatism, tumoră, hemoragii intraoculare de diferite cauze).
Glaucomul primitiv are o componentă genetică importantă. Se transmite în proporţie mare descendenţilor şi este întotdeauna bilateral (la ambii ochi, dar există un decalaj evolutiv – apare întâi la un ochi, apoi la al doilea).
Există familii în care un părinte are glaucom şi toţi copiii îl moştenesc. În alte familii, o parte din descendenţi (copii, nepoţi etc) pot moşteni. Oricum, într-o familie în care există un membru cu glaucom primitiv, gena se moşteneşte şi oricare descendent poate face boala.

La glaucomul cronic simplu, pacientul nu are niciun fel de simptome
Potrivit dr. Monica Pop, toţi membrii unei familii în care unul este (a fost) diagnosticat cu glaucom cronic trebuie să fie examinaţi după vârsta de 40 de ani şi chiar mai devreme. Este foarte important ca un pacient cu glaucom să fie diagnosticat în timp util pentru a se putea menţine vederea.
„Din păcate, cel mai frecvent tip de glaucom şi anume glaucomul cronic simplu este asimptomatic. Pacientul nu are în fazele incipiente şi chiar mai avansate niciun fel de simptome care l-ar putea determina să se adreseze vreunui medic oftalmolog”, avertizează medicul.
Durerile de cap sau de ochi nu arată glaucom, potrivit acesteia. „Ceea ce se modifică la început este câmpul vizual, care se îngustează, însa cum acest fenomen nu se întâmpla identic în acelaşi timp la ambii ochi, ochiul mai bun compensează şi pacienţii nu se gândesc să îşi acopere câte un ochi pentru a vedea cum văd cu fiecare în parte.  Pacientul astfel nu îşi dă seama că are un câmp vizual îngustat (care la un moment dat ajunge tubular, ca un tub, pacientul văzând doar în faţă, nu şi în laterale)”.

Vederea pierdută prin glaucom cronic simplu nu se mai poate recupera niciodată
Din păcate, vederea dispare ultima şi acest lucru este ireversibil. Vederea pierdută prin glaucom cronic simplu nu se mai poate recupera niciodată, cu niciun fel de tratament medical sau chirurgical.
„Ochiul care a pierdut lumina (din orice motiv) nu o mai poate niciodată recăpăta”, arată dr. Monica Pop.

Cum este posibil acest lucru?
Apare după 40 de ani
Glaucomul cronic simplu apare cel mai frecvent după vârsta de 40 de ani, dar uneori şi înainte. Nu are simptome specifice, nimic nu determină pacientul să meargă la medicul oftalmolog.
Pierderea vederii are loc din cauza faptului că presiunea mare din ochi apasă pe nervul optic şi îl distruge progresiv (apare atrofia optică glaucomatoasă, ireversibilă, ca orice atrofie optică).
La început, vederea este bună, dar compresia pe nervul optic determină îngustarea câmpului vizual (ariei de vedere). Ţinând însă cont de faptul că pacientul vede normal cu ochiul celălalt încă neatins de glaucom, nu are cum să îşi dea seama că a apărut o modificare de câmp vizual.

„Nu dă dureri, fiind una din cele mai grave boli"
Glaucomul cronic simplu nu dă dureri, lăcrimare, înroşire, nimic. De aceea este considerat „ucigaşul din umbră" al vederii, fiind una din cele mai grave boli din oftalmologie, cu o mare rată de orbire pe glob nediagnosticat şi tratat la timp.
„Singura modalitate de a-l descoperi la timp este controlul de rutină. Mulţi pacienţi ajung la medic când deja au pierdut vederea sau mare parte din ea", a atras atenţia prof. dr. Monica Pop, fostul manager al Spitalului de Urgenţe Oftalmologice din Capitală.
Specialistul atenţionează că această afecţiune a ochiului nu se vindecă, însă există un tratament eficient. Medicamentele trebuie luate toată viaţa.

Poate fi depistat la un control de rutină
„Glaucomul cronic nu se vindecă. Există însă în momentul de faţă multe medicamente eficiente (picături) care se pun de 1-2 ori pe zi în ochi şi menţin Tensiunea Intraoculară (TIO) la valori normale – dacă pacientul îşi face tratamentul corect, zilnic şi merge la control ori de câte ori este nevoie. (...) Sunt însă pacienţi iresponsabili care nu sunt conştienţi de gravitatea bolii din cauza faptului că nu au modificări şi nu îi deranjează nimic şi întrerup tratamentul pentru o perioadă, din proprie iniţiativă”, arată medicul.

Tratamentul se face toată viaţa
Tratamentul antiglaucomatos pentru acest tip de glaucom se face toată viaţa. „Mulţi pacienţi se prezintă la medic prea târziu, când o parte din vedere este deja pierdută prin distrugerea nervului optic, iar ei cred că au nevoie de ochelari sau că suferă de cataractă.  Glaucomul absolut este ultimul stadiu al unui glaucom care la început era perfect tratabil. În concluzie: Orice persoană ar trebui să facă un consult oftalmologic de rutină în jurul vârstei de 40 de ani, repetat anual sau măcar la 2 ani. În cazul în care există glaucom în familie, consultul devine obligatoriu pentru a se putea preveni orbirea prin glaucom. Glaucomul netratat poate duce la orbire definitivă!", a conchis medicul oftalmolog Monica Pop.