Ce este agheasma mare şi cât trebuie băută apa sfinţită

Agheasma mare se sfinţeşte doar de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei şi de Bobotează, pe 6 ianuarie. „Agheasma mare are dublă sfinţire, iar puterea ei este deosebită, întrucât acum se invocă Duhul Sfânt de două ori întreit“, spune ÎPS Teodosie.
Spre deosebire de agheasma obişnuită, cea mare se săvârşeşte printr-o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt, adică el este chemat de două ori în chip întreit „Vino şi sfinţeşte apa aceasta cu Duhul Tău cel Sfânt“.
La agheasma obişnuită, Duhul Sfânt se cheamă doar o dată în mod întreit. „Prin cele două serii de câte trei semnificăm cele două firi ale Mântuitorului: cea divină şi cea umană, dar şi cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, care se arată la Iordan, la botezul lui Iisus“, explică părintele Eugen Tănăsescu. Practic, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul. Explicaţia ar fi aceea că Iisus Hristos începe la apa Iordanului misiunea sa de răstignire pe cruce a păcatelor lumii, iar busuiocul, care este o plată aromată, mirositoare, reprezintă participarea naturii întregi, a cosmosului, la minunea Bobotezei.
Agheasma mare, ne învaţă preoţii, se bea de pe data de 5 ianuarie, din Ajunul Bobotezei, când este bine să postim, şi până pe 14 ianuarie, pe nemâncate, după ce ne facem rugăciunea. Apa sfinţită care rămâne se păstrează în casă şi se bea în timpul anului atunci când creştinii simt că trec prin situaţii mai grele de viaţă.

Foto: Termenul de „agheasmă” vine din limba greacă şi înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, adică slujba în sine, cât şi obiectul sfinţirii, adică apa.