„Ce costă, în medie, 100 de lei în Europa, în România costă 60 de lei”

România nu stă rău în ceea ce priveşte preţurile alimentelor, dar o creştere generalizată a acestora poate fi combătută prin mijloace macroeconomice, respectiv politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale, a declarat, marţi, preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu, citat de Agerpres. „Noi (Consiliul Concurenţei, n.r.) nu anchetăm creşteri generale de preţuri, ci numai creşteri punctuale. Dacă vorbim despre o creştere generală a preţurilor, asta de numeşte inflaţie, un fenomen macroeconomic. După cum foarte corect a spus şi doamna prim-ministru, recent, combaterea inflaţiei se face prin două mijloace mari şi late: politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale. În orice ţară din lumea asta, într-o economie de piaţă, creşterile generalizate de preţuri au treabă cu politica macroeconomică, pot fi combătute prin mijloace macroeconomice (...) Aşteptarea noastră este că Monitorul preţurilor va crea o presiune asupra companiilor să reducă preţul la alimente”,  a explicat Chiriţoiu. Potrivit acestuia, pentru o companie mare este uşor să afle preţurile concurenţilor, dar este mult mai greu pentru consumatori.
„România nu stă rău la capitolul preţurilor (la alimente, n.r.), Statisticile europene ne arată că preţul alimentelor în România este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană. Deci, ce costă, în medie, 100 de lei în Europa, în România costă 60 de lei. E o situaţie relativ bună", a adăugat el.  Şeful autorităţii pentru Concurenţă a precizat, totodată, că majorarea de 4% la alimente înregistrată la nivelul anului 2017 nu reprezintă o creştere foarte mare. „Dacă vorbim despre creşterea asta de 4% de anul trecut, la alimente, nu putem spune că este o creştere foarte mare. Nouă ni se pare mare pentru că ne-am dezobişnuit. Până să intrăm în Uniunea Europeană, inflaţia în România era de două cifre. Eram obişnuiţi ca în fiecare an să crească alimentele cu 10%. De câţiva ani am reuşit să intrăm în rândul unor ţări mai sănătoase şi să avem o inflaţie foarte mică. Preţurile au crescut, dar am avut ani de zile şi creşteri de zero sau chiar scăderi pentru alimente. Diferenţa era atât de mică încât, la un moment dat, ne îngrijorăm să nu fie prea mică, să nu scadă preţurile, să avem deflaţie în loc de inflaţie. Că o fi bine, că o fi rău, peste această frică am trecut. Anul trecut, ne-a lecuit de această teamă că vom avea deflaţie şi am ajuns la o inflaţie care, ne spune Banca Naţională, că e în zona aşteptărilor", a subliniat Bogdan Chiriţoiu.
În viziunea şefului autorităţii de concurenţă, un contravenient care încalcă o lege administrativă trebuie să fie suficient de inteligent cât să "fure pentru a nu atrage atenţia”. „La ce ne uităm noi, Consiliul Concurenţei, ne uităm la creşteri punctuale care nu au legătură cu evoluţia macroeconomică. Unele pot să fie rezultatul unor comportamente anticoncurenţiale. În investigaţia pe marile lanţuri comerciale ne uităm la practicile lor, din cadrul promoţiilor în special şi la acorduri aproape de semi-clauze contractuale. Mai avem câteva creşteri de preţuri pe care le analizăm. Deocamdată, nu avem suficiente elemente să stabilim dacă a fost încălcată Legea concurenţei sau găsim alte explicaţii. Ce m-aş aştepta eu să facă un contravenient care încalcă o lege care nu e penală, deci administrativă, este să nu fure decât puţin, cât să nu atragă atenţia. Un om inteligent nu face o chestie flagrantă. Acum, în România, s-ar putea ca lumea să nu aibă destulă experienţă, să fie lacomi şi, până la urmă, proşti, şi să facă lucruri mult prea evidente care atrag atenţia şi fac să fie depistaţi mai uşor", a menţionat preşedintele Consiliului Concurenţei.