Ce caută Brașovul în „Ținutul Secuiesc”?

Asociația „Pro Ținutul Secuiesc” se află pe punctul de a fi înregistrată la Judecătorie și să devină organism cu acte în regulă. Asociația și-a propus să reunească toate localitățile secuiești într-un organism al cărui scop declarat este dezvoltarea intercomunitară. Totuși, chiar înainte de înființare, gruparea secuilor s-a văzut văduvită de cele două localități brașovene, care ar fi trebuit să intre în combinație: Apața și Racoș. Liderii secuilor continuă să susțină că edilii comunelor brașovene li se vor alătura. După cum a anunțat miercuri președintele Asociației „Pro Ținutul Secuiesc”, Albert Almos (primarul municipiului Sfântu Gheorghe), toate consiliile locale din Secuime, respectiv din Covasna, Harghita, Mureș și cele două din Brașov, vor adopta, cel târziu până în 10 februarie, hotărârile privind aprobarea actului de înființare și a statului Asociației „Pro Ținutul Secuiesc”, apoi această asociație va fi înregistrată la Judecătoria Sf. Gheorghe. Potrivit lui Albert Almos, hotărârile adoptate de către consiliile locale pentru a se afilia la această asociație sunt perfect legale, deoarece Legea transparenței (care ar fi implicat anunțarea populației) nu trebuie respectată în cazul lor. „Până la constituirea Asociației Pro Ținutul Secuiesc, care-și propune în primul rând dezvoltarea economică a acestei regiuni, nici o altă asociație nu a fost contestată. Ceea ce nu e deloc corect”, spune Albert Almos, amintind că în urmă cu ceva timp Consiliul Local Sfântu Gheorghe a aprobat o astfel de hotărâre și pentru a se afilia la Asociația „Pro Țara Bârsei”. Cu girul lui Marko Bela Totodată, Albert Almos a explicat că legea nu se aplică întotdeauna corect în cazul acestei zone a țării, exemplificând cu deciziile prefecturilor din Mureș și Harghita, unde s-a solicitat revocarea hotărârilor prin care consiliile locale au aprobat inițierea procedurilor legale privind participarea localității respective la înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Pro Ținutul Secuiesc - Szövetség a Székelyföldért Egyesület”. Ședința de constituire a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Pro Ținutul Secuiesc - Szövetség a Székelyföldért Egyesület” a avut loc în 7 decembrie 2006 la Sfântu Gheorghe. La eveniment au fost prezenți peste 110 primari din județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, precum și liderul UDMR, Marko Bela, președintele executiv al UDMR, Takacs Csaba, ministrul comunicațiilor Nagy Zsolt, senatori, deputați ai UDMR din Secuime. Potrivit hotărârii acestora, asociația va avea personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică. Scopul declarat al asociației este de a contribui la realizarea dezvoltării regionale, socio-economice, culturale, a protecției mediului și naturii. Totuși, criticii arată că acest organism nu este decât o tentativă a secuilor de a-și delimita teritoriul pe care ar intenționa să-l rupă din România sub acoperirea autodeterminării. Mai mult, criticii au arătat că o altă grupare secuiască, Consiliul Național al Secuilor, a organizat recent un referendum prin care a solicitat populației din Ținutul Secuilor să se exprime cu privire la o eventuală autonomie teritorială. Actul constitutiv a fost semnat de 96 de primari, iar alți 25 de edili și-au exprimat dorința de a-l semna în viitor. În cele două comune brașovene, ale căror edili s-au declarat adepți ai actul constitutiv, au fost emise chiar hotărâri de Consiliu Local în acest sens. Acestea au fost până la urmă revocate, în urma analizării legalității lor de către Instituția Prefectului. „Poate mai putem și noi să ciupim ceva de acolo” Primarul comunei Apața, Iuliu Boloni, spune că decizia de a asocia localitatea la această grupare a avut la bază dorința de a atrage mai multe fonduri pentru comună. „Ne-a venit o adresă de la conducerea acestei asociații și consilierii locali au aprobat ideea în cadrul Consiliului Local. Am fost și la Sf. Gheorghe. Dar Prefectura ne-a trimis o adresă să revocăm hotărârea, așa că în decembrie am făcut acest lucru”, ne-a declarat Iuliu Boloni. Întrebat de ce a acceptat să facă parte din această asociație, primarul comunei Apața ne-a explicat că „am gândit că dacă suntem vecini cu județul Covasna poate mai putem și noi să ciupim ceva de acolo, adică să mai atragem ceva fonduri”. În ceea ce îl privește pe primarul comunei Racoș, Iosif Kozocsa, nu am reușit să îl contactăm până la ora închiderii ediției. „Se încearcă divizarea României” În ceea ce privește problema înființării Asociației „Pro Ținutul Secuiesc”, senatorul PRM Nicolae Iorga spune că România este în pericol să piardă o bună bucată din teritoriu, și mai precis Ardealul. „Acum trei luni i-am făcut o interpelare ministrului Administrației și Internelor, Vasile Blaga, prin care l-am întrebat ce măsuri vor fi luate împotriva acestei formațiuni anticonstituționale numită UDMR, pentru că ea agită spiritele. Nu am primit niciun răspuns. Statul trebuie să ia măsuri constituționale prin organele sale. Este inadmisibil ce se întâmplă, cum stau unii miniștri și privesc cum se duce țara de râpă și cum se încearcă divizarea României”, spune Nicolae Iorga. Motivele pentru care Instituția Prefectului a trimis spre reanalizare hotărârile din Apața și Racoș „În urma controlului de legalitate efectuat pentru actele administrative ale unor Consilii Locale din Județul Brașov, cu privire la înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Pro Ținutul Secuiesc», s-a procedat la reanalizarea Hotărârii Consiliului Local al Comunei Apața nr.38 adoptată, la data de 9.11.2006, și a Hotărârii Consiliului Local al Comunei Racoș nr.45 adoptată, la data de 17.11.2006. Decizia a fost luată deoarece adoptarea hotărârilor s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică, prin faptul că în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte, autoritățile administrației publice au obligația să publice un anunț referitor la această acțiune, care să fie afișat la sediul propriu întru-un spațiu accesibil publicului și. de asemenea. să-l transmită către mass-media centrală sau locală după caz. Au fost încălcate dispozițiile art. 11 din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală care prevede că «două sau mai multe unități administrativ teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară». La acestea se adaugă încălcarea prevederilor în ceea ce privește normele cu privire la actele adoptate de către autoritățile publice locale, respectiv prevederile art. 78 și 79 din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă și încălcarea art. 67, alin 1, din Legea nr.215/2001 prin faptul că primarul este cel care reprezintă comuna în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române sau străine, precum și în justiție, și nu viceprimarul comunei așa cum este prevăzut în textul hotărârii”. - Aurelian Danu, prefectul județului Brașov.