Ce cărţi recomandă premierul în 2026

 Luca Niculescu, premierul României, are o pasiune pentru lectură care îl însoţeşte încă din tinereţe. În interviuri, a vorbit despre cărţile care l-au marcat şi despre ritmul în care citeşte: a ajuns chiar şi la patru volume într-o singură zi. O pasiune care i-a adus însă şi câteva experienţe neobişnuite în bibliotecile publice.
„Cărţile mi le luam din biblioteca familiei şi din toate 
bibliotecile publice unde îmi puteam face abonament. Aveam însă o problemă: când o carte îmi plăcea mult, nu o mai dădeam înapoi, iar părinţii plăteau amenzi. Pe la 13 ani eram pe lista neagră a majorităţii 
bibliotecilor din Bucureşti şi îmi obligam fraţii să facă abonamente pe numele lor ca să am ce citi”, declara Luca Niculescu.
Spune că este un cititor atât de pasionat încât a mărturisit că a ratat un examen la facultate, pe când era student la Strasbourg, fiindcă nu s-a putut desprinde toată noaptea de o carte recomandată de o bibliotecară în Franţa. Este vorba despre romanul lui David Lodge, „Ce mică-i lumea”.
Deşi a dezvoltat o pasiune pentru literatura contemporană, Luca Niculescu i-a inclus într-un top personal pe autorii clasici care l-au impresionat de-a lungul timpului. Este vorba despre Antoine de Saint-Exupéry, Charles Dickens, Graham Greene, Feodor Dostoievski şi Albert Camus. 
Are chiar şi o listă cu opere literare care l-au marcat. Pe primele trei locuri se află „Străinul” de Albert Camus, „Mizerabilii” de Victor Hugo şi „Maestrul şi Margareta” de Mihai Bulgakov. Lista continuă până la un top 5 cu „Cu sânge rece” de Truman Capote şi „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez. Într-un top 10 se află şi „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a lui Camil Petrescu.
 În literatura română, îi preferă pe Camil Petrescu, Liviu Rebreanu şi Tudor Muşatescu.
 Premierul continuă să citească cu aviditate. Ba chiar are şi o serie de recomandări de lectură din rândul apariţiilor din ultimul an. 
Una dintre cărţile despre care Luca Niculescu spune că l-a impresionat cel mai mult este „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, scrisă de Alina Pavelescu şi Şerban-Liviu Pavelescu. Este practic o carte dedicată participării României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind o lucrare de istorie socială şi politică. Cartea nu se concentrează doar pe marile bătălii militare sau pe strategii de pe front, ci pe destinele oamenilor obişnuiţi — militari, civili, femei, bărbaţi, români, minorităţi, bogaţi sau săraci, anonimi sau figuri publice. În plus, volumul analizează evenimente-cheie şi politici din acea perioadă dramatică.
Apoi, o altă opţiune a premierului pentru această toamnă este „Profits, Prophets, Coaches and Kings” a istoricului şi geografului Jared Diamond, laureat al Premiului Pulitzer. Este, practic, cea mai recentă carte a acestui autor, fiind un studiu despre lideri şi impactul lor real asupra istoriei. Lucrarea încearcă să răspundă la o dilemă fundamentală: schimbă cu adevărat cursul istoriei acţiunile indivizilor puternici, sau omenirea este condusă de forţe mult mai mari (geografice, economice, culturale şi tehnologice) pe care un lider nu le poate controla?
Totodată, Luca Niculescu mai recomandă şi „Note. Relatări” de Camil Demetrescu, care este o lucrare biografică ce prezintă experienţele diplomatului român Camil Demetrescu, participant la evenimentele care au hotărât soarta României în august 1944, dar şi „Umbra soarelui” de Ryszard Kapuściński, „Plecare / Plecări” de Julian Barnes, şi „Brăţara pe glezna ta” de Radu Paraschivescu.