Ce au gândit braşovenii pentru Braşov. Muzeul scrisorilor lui Dracula, una dintre idei

Hotelul Aro Palace a găzduit vineri o dezbatere publică privind bugetarea participativă, în care au fost prezentată procedura, dar au fost expuse şi câteva idei de proiecte. De la lansarea apelului de proiecte, respectiv 23 decembrie 2019, au fost depuse 61 de propuneri, iar sesiunea se încheie în 16 februarie.
Printre altele, o braşoveancă, Diana Berţa, istoric de profesie, a propus ca prin acest program să fie puse în valoare mai multe scrisori ale faimosului personaj Dracula. „În activitatea mea de cercetare, la arhivele Braşovului am descoperit scrisorile faimosului personaj Dracula. Sunt în număr de 25, dintre care jumătate sunt scrise cu propria sa mână. Consider că aceste scrisori care se găsesc la Arhivele Braşov, ce aparţine Ministerului Afacerilor Interne. Aceste scrisori sunt digitalizate. Am solicitat Arhivelor Naţionale să îmi permită să le descarc la o rezoluţie bună, însă mi s-a solicitat suma de 300 de lei, pe care să o plătesc către Poliţia Braşov. Pentru a vedea scrisorile lui Vlad Ţepeş - Dracula. Consider că această anomalie ar trebui rezolvată printr-o lege cât mai rapidă. Soluţia ar fi scoaterea documentaţiei medievale din jurisdicţia Ministerului Afacerilor Interne şi prezentarea ei în muzee. Propunerea mea este înfiinţarea unui muzeu al scrisorilor lui Dracula, care, mai mult ca sigur, va aduce venituri consistente la bugetul local al Braşovului”, a declarat braşoveanca.

Memorial Park în Braşov?
Din partea unei persoane a venit ideea preluării unui concept din SUA, unde au fost înfiinţate parcuri de tip „memorial trees”, care presupune ca persoană să cumpere un puiet, să îl planteze, apoi, la baza lui să se monteze o placă comemorativă. „Cred că asta se poate face oriunde. Nu este nevoie neapărat de un parc. Este suficientă şi o zonă”, a argumentat ea.
Aceeaşi persoană a venit ideea înfiinţării unui club al fetelor, în care adolescentele să beneficieze de educaţie civică.

Parc între strada Mihai Eminescu şi Cetăţuie
În timpul dezbaterii a fost propusă şi renovarea potecii care leagă strada Mihai Eminescu de Cetatea de pe Dealul Straja (cea care trece prin corpul de pădure). În zonă a existat o potecă însă, de-a lungul anilor aceasta s-a degradat, iar în unele locuri a fost întreruptă de gardurile amplasate de proprietarii terenurilor din zonă. De altfel, el a propus ca întreaga zonă să fie transformată într-un parc.

Insule cu muşchi şi acoperişuri verzi pe blocuri
Din partea unui cetăţean a venit ideea distribuirii către locuitorii din oraş a unor kit-uri de colectare selectivă, formate din recipiente şi materiale informative.
Totodată, o braşoveancă a propus plantarea de gard viu pe marginea arterelor principale din oraş şi de achiziţionare a unor insule ecologice cu muşchi, care suplinesc arborii. Tot în aceeaşi notă, o altă persoană a propus amenajarea unor acoperişuri vegetale pe blocuri sau alte imobile.

Galerii de artă sub pasaje şi un teatru de vară
Un alt braşovean, Maximilian Munteanu, a propus ca în spaţiile de sub pasaje să fie amenajate. El a afirmat că în aceste spaţii se pot amenaja foarte bine skatepark-uri, dar şi  galerii de artă urbană. Tot el a propus amenajarea unor poteci pentru biciclişti în toate pădurile din jurul Braşovului.  
Din partea unui alt participant la dezbatere a venit propunerea amenajării unor teatre de vară în Braşov. Tot el a propus organizarea unui festival medieval în care să fie implicat tot oraşul, însă a precizat că nu este sigur că un astfel de proiect ar fi eligibil.
La rândul său, un alt cetăţean a venit ideea reamenajării terenului viran din spatele ştrandului Noua. Tot el a propus cumpărarea a 5.000 de scaune de plastic pentru Stadionul Tineretului, achiziţia de laptopuri de ultimă generaţie pentru şcolile din oraş sau montarea  de sisteme de supraveghere în zona limitrofă şcolilor.  

Dronă pentru Poliţia Locală Braşov
Totodată, un braşovean a propus achiziţionarea de senzori pentru monitorizarea calităţii aerului, a unor camere panoramice care să fie montate pe Tâmpa, dar şi a unei drone pentru Poliţia Locală Braşov.
O altă propunere a vizat amenajarea unor benzi pentru autobuze pe strada 13 Decembrie, iar din partea altui braşovean a venit ideea descoperirii canalului Timiş în cartierul Bartolomeu.

Programul „Rabla Plus de Braşov”?
O altă persoană a propus amenajarea  unei zone în care oamenii să înveţe să meargă cu bicicleta. Tot în ceea ce priveşte această modalitate de transport, un braşovean a propus montarea  unor rasteluri pentru biciclete în oraş.
În altă ordine de idei, Asociaţia Sfântul Haralambie din Braşov a propus modernizarea şi accesibilizarea unei săli de sport, astfel încât acesta să poată fi folosită de persoanele cu dizabilităţi.
O altă idee prezentată a fost montarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile şcolilor.
Din partea altui braşovean a venit ideea stimulării achiziţionării de către autorităţile locale să deruleze un program de stimulare a achiziţiei de autoturisme electrice, după modelul programului „Rabla plus”.

A bătut Braşovul la pas şi a regândit presemnalizările pentru trecerile de pietoni. Are 73 de ani, lucrează de câţiva ani la asta
Pe de altă parte, tot vineri, cu câteva ore înainte de dezbatere, Primăria Braşov a promovat şi ea un proiect ce vizează bugetarea participativă. Astfel, potrivit unui comunicat transmis de Primăria Braşov, Dorel Sfredel, în vârstă de 73 de ani, i-a prezentat primarului George Scripcaru un proiect ce vizează creşterea siguranţei pietonilor.
Nea Dorel Sfredel locuieşte în Astra, este pensionar şi a lucrat în Steagu’ ca lăcătuş şi mecanic auto, peste 40 de ani. A auzit de bugetarea participativă din presă şi a considerat că este momentul potrivit să-şi pună în practică un proiect la care lucrează de mai bine de patru ani, de îmbunătăţire a siguranţei pietonilor în municipiul Braşov. Aşa că la câteva zile de la lansarea programului de bugetare participativă, s-a dus la primărie, pentru a-şi prezenta ideile şi a cere ajutor pentru a-l putea înregistra în platforma on-line.
Chiar dacă nu are carnet de conducere, nea Dorel a început să observe încă de câţiva ani lucruri care pun în pericol pietonii şi pot crea situaţii neplăcute inclusiv şoferilor. Un accident soldat cu decesul unei tinere l-a marcat şi atunci a început să studieze mai atent  trecerile de pietoni şi să analizeze modul în care se asigură pietonii sau şoferii din Braşov. A făcut observaţii chiar şi în Italia, în orăşelul în care trăiesc cei doi copii ai lui, şi unde mai merge împreună cu soţia ca să stea cu nepoţii.
A transformat aceste observaţii într-un proiect, cu machete de hârtie, semne de circulaţie şi presemnalizări care să-i ajute pe pietoni şi şoferi să fie mai în siguranţă şi să respecte regulile de circulaţie. A lucrat câţiva ani şi a făcut sute de machete şi planşe cu carioca şi rigla, din hârtie decupată, iar concluziile le-a verificat din nou „în teren“ şi le-a discutat cu amicii lui pensionari din parcul de la Someşul, pe Berzei, cărora le spunea că atunci când va avea un proiect final, îl va prezenta la primărie. Unele dintre soluţii au fost „validate“ în urma acestor discuţii, la altele a renunţat.
„Scopul meu e creşterea siguranţei pietonale. Am observat locuri în care presemnalizările ar putea fi făcute mai des, sau mai bine, astfel încât şoferii să ştie că urmează să întâlnească pietoni. Trecerea de pietoni şi presemnalizarea sunt ca fraţii, trebuie să fie împreună. (…) Am nişte idei, există specialişti care pot vedea ce se poate pune în practică şi ce nu. M-aş bucura ca măcar câteva să se materializeze, dacă se poate din punct de vedere legal, şi oamenii să se simtă mai în siguranţă“, explică braşoveanul.
„Eu nu sunt specialist, dar am văzut că există posibilitatea de a îmbunătăţi unele lucruri şi am venit cu aceste propuneri. (...) Am această iniţiativă, oricum n-am nimic de pierdut, la 73 de ani“, adaugă nea Dorel, care s-a întâlnit zilele trecute cu primarul George Scripcaru pentru a-i prezenta ideile şi machetele sale. „Discuţia cu el a fost una constructivă şi am încredere că o parte dintre propunerile lui vor putea fi puse în aplicare, în concordanţă cu normativele legate de semnalizare şi de circulaţia pe drumurile publice“, a spus primarul George Scripcaru.
Propuneri de proiecte pentru oraş care pot fi implementate cu maxime 100.000 de euro mai pot fi înregistrate până pe 16 februarie, pe site-ul Primăriei. Orice cetăţean le poate depune, până acum sunt 61 înregistrate.