Comisia Europeană a aprobat Master Planul General de Transport al României, varianta finală a acestuia prevăzând în Top 3 autostrăzile Braşov - Comarnic şi Braşov - Sibiu. Pe locul 10 în ordinea priorităţilor se află şi Braşov - Bacău, o autostradă care costă cât cele două amintite
.webp)
Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele - cheie ce stabilesc proiectele prioritare şi calendarul de realizare, a anunţat ieri Ministerul Transporturilor. Documentul aduce o informaţie care, practic, împarte strategia în două scenarii: unul optimist, în care până în 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrăzi şi drumurile expres din plan, şi altul pesimist în care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate şi a lipsei de reformă, abia dacă se va reuşi terminarea autostrăzii Sibiu-Piteşti şi a celor câteva autostrăzi deja începute.
Pe 10 iulie, Comisia Europeana a aprobat Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), documentul programatic pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu şi energie, această aprobare datorându-se şi elaborării documentului final al Master Planului General de Transport (MPGT) faţă de care Comisia Europeană nu a mai avut comentarii.
Condiţia - cheie pentru aplicarea scenariului optimist, cel în care România va finaliza toate autostrăzile stipulate în Master Plan, este ca oficialii Comisiei Europene să aprobe în cazul României o aşa numită clauza de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani începând cu 2017, însă pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de responsabilitate şi acţiune din partea autorităţilor române în viitor imediat.
Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operaţională din 2017, aşa cum doresc oficialii români de la Transporturi, „clauza de reformă structurală" presupune reforme majore în sistem, care să aibă efecte bugetare pozitive directe pe termen lung şi care trebuie puse în aplicare pe deplin. Totul însă într-un cadru financiar bine stabilit şi fără creşteri nesustenabile de deficit precum cele preconizate odată cu adoptarea Noului Cod Fiscal şi a măsurilor de tăiere a taxelor şi creştere a salariilor.
În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România începând cu anul 2017, ţara noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care să completeze fondurile europene şi bugetare la dispoziţie pentru infrastructura rutieră până în 2020.
Braşov - Comarnic - a doua ca importanţă
În varianta aprobată de CE, cea mai importantă autostradă pentru România este Sibiu - Piteşti, urmată fiind de Comarnic - Braşov şi de Sibiu - Braşov. Potrivit formei finale a documentului, în cazul construirii tronsonului Braşov - Comarnic distanţa dintre cele două oraşe ar putea fi parcursă în doar 26 de minute, nu 68 de minute ca în prezent. De asemenea, distanţa dintre Bacău şi Braşov (legătură rutieră clasată pe locul 10 în ordinea importanţei) ar putea fi parcursă în doar 73 de minute, faţă de 170 de minute în prezent.
Pentru autostrada Braşov - Comarnic, costul estimativ este de 997,75 milioane de euro (58 de kilometri), în timp ce pe Sibiu - Braşov costurile pentru cei 120 de kilometri de autostradă sunt de 816.4 milioane de euro. Pentru legătura dintre Braşov şi Bacău (160 de kilometri), costurile sunt estimate la 1,845 miliarde de euro.
În fruntea listei la componenta feroviară
În ceea ce priveşte componenta feroviară, navală, aeriană şi multimodală, MasterPlanul acceptat de Comisia Europeana nu prevede modificări faţă de ultima variantă publicată de Ministerul Transporturilor în luna mai 2015.
La proiectele feroviare, Strategia de Implementare stabileşte o listă de prioritizare a proiectelor de reabilitare cale ferată, cu Predeal - Braşov, Braşov - Sighişoara, Simeria - km 614, Focşani - Roman şi Paşcani - Dărmăneşti (Suceava) în top 5.
În total, pentru perioada 2014 - 2020, proiectele feroviare presupun o valoare totală de 4,75 miliarde euro, din care 4,12 miliarde sunt sume asigurate prin diversele fonduri europene la dispoziţie şi cofinanţarea naţională.
Nu se prevăd sume pentru un centru multimodal sau, Doamne fereşte, pentru vreun aeroport la Braşov.
Adaugă un comentariu