CCR a decis: Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare dacă achită prejudiciul, declarată constituţională

Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare şi sunt sancţionaţi doar cu amendă dacă achită prejudiciul a fost declarată constituţională de CCR. Judecătorii constituţionali au respins astfel sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Guvern şi Avocatul Poporului.
Astfel, CCR a dezbătut, miercuri, Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2015 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care a fost atacată de Curtea Supremă, reprezentanţiii Guvernului, precum şi de Avocatul Poporului. Iniţiată în 2017 de fostul parlamentar PSD Cătălin Rădulescu, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ca for decizional, la finalul mandatului fostului Parlament. Concret, actul normativ prevede că persoanele acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro scapă de pedeapsa cu închisoarea în cazul în care achită integral prejudiciul creat. În acelaşi timp, cei care plătesc 20% în plus faţă de prejudiciu, scapă de orice pedeapsă, indiferent de cuantumul prejudiciului. „În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în textul legii.
În sesizarea adresată CCR pe 17 decembrie 2020, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie menţionau, printre altele, că în cazul acestui act normativ a fost încălcat principiul bicameralismului, în sensul în care legea adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial textul adoptat de Senat.
„Sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerinţelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art.10 din Legea nr.241/2015”, se mai menţiona în sesizare.