Ce facem cu ei? Din ce în ce mai mulţi bolnavi de cancer în fază terminală în Braşov, cazuri sociale şi fără asigurare medicală, care ajung la mila „Urgenţelor”

Reprezentanţii spitalelor ce au în structură compartimente sau secţii de îngrijiri paliative, precum şi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul asistenţei medicale şi asistenţei sociale din judeţul Braşov s-au întâlnit la sediul Consiliului Judeţean Braşov, pentru a aborda o temă importantă pentru sistemul sanitar braşovean: îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire paliativă la nivelul judeţului  nostru.

„Se creează un cerc vicios în care bolnavii rămân blocaţi în sistemul de sănătate acut”
Participanţii la întâlnire au abordat o problemă cu impact negativ major atât asupra calităţii actului medical, cât şi asupra eficienţei utilizării resurselor spitaliceşti, adusă în atenţie de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, şi anume internarea prin serviciul de urgenţă a unor pacienţi oncologici în stare medicală precară, care se încadrează în categoria cazurilor sociale sau a persoanelor neasigurate. După acordarea îngrijirilor medicale de urgenţă, aceştia nu mai necesită spitalizare acută, însă starea lor generală, de multe ori terminală sau cu un grad avansat de dependenţă, nu permite externarea lor la domiciliu în condiţii de siguranţă.
„Asemenea pacienţi, al căror număr este în creştere, necesită îngrijiri paliative continue, însă unităţile specializate în acest domeniu din judeţul Braşov, pe lângă faptul că nu dispun de paturi suficiente, refuză în multe cazuri internarea, motivul invocat fiind riscul de a nu mai putea ulterior să-i externeze, în lipsa aparţinătorilor sau a unor soluţii sociale viabile pe termen lung. Astfel se creează un cerc vicios în care bolnavii rămân blocaţi în sistemul de sănătate acut, deşi au nevoie de un alt tip de îngrijire, fapt cu consecinţe grave pentru spitalul la care sunt internaţi, aşa cum sunt blocarea prelungită şi nejustificată a paturilor, limitarea accesului pentru restul pacienţilor oncologici, costuri administrative şi financiare, epuizarea personalului medical”, a explicat dr. Cristina Vecerdi, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov.  

Grup de lucru la nivelul CJ Braşov
Aceste aspecte fac obiectul unui memoriu al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov – Secţia Clinică Oncologie Medicală, adresat autorităţilor publice locale şi instituţiilor de reglementare a domeniului sanitar, în vederea identificării unor soluţii optime de specialitate, pentru ca sistemul de sănătate din judeţul Braşov să fie performant şi să răspundă nevoilor comunităţii şi al celor implicaţi în actul medical.
Din discuţiile purtate a reieşit necesitatea de a pune bazele unui grup de lucru la nivel judeţean, în cadrul căruia să se stabilească un protocol clar şi funcţional de preluare a acestor cazuri, precum şi de a încheia protocoale de colaborare ferme între Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, centrele de îngrijiri paliative şi serviciile sociale, care să definească responsabilităţile fiecărei părţi şi un traseu predictibil pentru pacienţii oncologici vulnerabili din punct de vedere social.

Şi primăriile au vina lor
„Când vorbim despre locuitori ai judeţului Braşov care se confruntă nu doar cu boli oncologice, ci şi cu o situaţie materială precară, de cele mai multe ori primăriile din localităţile lor nu reacţionează şi nu iau măsuri pentru a le veni în ajutor. Ştim cu toţii că asistenţa socială costă foarte mult bugetul local, dar nu putem rămâne indiferenţi faţă de semenii aflaţi în suferinţă. De aceea, adresăm un apel primarilor din toate unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului nostru pentru a se implica mai mult în ajutorarea acestor pacienţi vulnerabili, care pe lângă boli foarte grave se confruntă şi cu lipsuri materiale şi excluziune socială”, a declarat Adelina Văsioiu, director general-adjunct la Consiliul Judeţean Braşov.

„Un efort comun pe care avem datoria să-l facem la nivel judeţean”
Întâlnirea a fost convocată de CJ Braşov şi a avut ca temă „Îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire paliativă la nivelul judeţului Braşov”.
„În Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov pentru următorii ani am identificat nevoia stringentă de dezvoltare şi diversificare a serviciilor de îngrijiri paliative coroborate cu cele de asistenţă socială, în aşa fel încât categoriile sociale cele mai vulnerabile să poată fi sprijinite. Este un efort comun pe care avem datoria să-l facem la nivel judeţean, printr-o colaborare activă cu administraţiile locale, sub îndrumarea şi cu expertiza specialiştilor din cadrul spitalelor publice braşovene şi instituţiilor sociale”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea.
La întâlnirea de la sediul Consiliului Judeţean Braşov au fost prezenţi manageri, directori medicali şi personal de conducere de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov, Spitalul Municipal Săcele, Spitalul Municipal Codlea, Spitalul Orăşenesc Rupea, Direcţia de Sănătate Publică Braşov, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov.