Câţi braşoveni ar ucide poluarea: 36 – în 2005, 106 – în 2021

35 dintre oraşele României ocupă locuri între 102 şi 609 într-un clasament al poluării cu particule PM 2,5 din 1.000 de oraşe europene, conform unui studiu al Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).
Braşovul se află abia pe locul 409, fiind depăşit de Arad, Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Galaţi, Satu Mare, Târgu Mureş, Oradea, Brăila, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Târgu Jiu, Călăraşi, Baia Mare, Piteşti, Constanţa, Târgovişte, Cluj-Napoca, Slatina, Bacău, Roman, Alba Iulia, Buzău şi Iaşi. Practic, Braşovul este abia pe locul 26 în România în funcţie de gradul de poluare.
Potrivit studiului, 106 de braşoveni ar muri anual din cauza poluării, în timp ce în 2005 acest nivel era de doar 36 de persoane.
Aradul se situează pe locul 102, urmat de Bucureşti pe locul 103, Ploieşti pe 120, Craiova pe 121, Timişoara pe 123 şi Galaţi pe 134.
La capătul opus se situează Suceava pe locul 543, Piatra Neamţ pe 567, Botoşani pe 575, Bistriţa pe 604 şi Tulcea pe 609.
Un număr considerabil de decese ar putea fi evitate dacă poluarea cu particule ar fi redusă la cele mai scăzute niveluri, de la 1.478 în cazul Bucureştiului la 219 în cazul Timişoarei sau 191 în cazul Craiovei.

Clasamentul oraşelor europene din perspectiva vegetaţiei şi spaţiilor verzi
La vegetaţie, Constanţa (54) Ploieşti (55) Bucureşti (77), Baia Mare (80) şi Sibiu (94) stau cel mai rău, iar Piatra Neamţ (536), Focşani (557) Suceava (632), Râmnicu Vâlcea (725) şi Alba Iulia (751) stau cel mai bine.
Realizatorii studiului avetizează că un număr considerabil de decese – de la zeci în cazul oraşelor mai mici la 470 în cazul Capitalei ar putea fi evitate în fiecare an dacă localităţile ar respecta normele Organziaţiei Mondiale a Sănătăţii în materie.
Cel mai rău stau oraşele din România la spaţii verzi, cu trei oraşe în top 10 – Ploieşti (6), Constanţa (7) şi Bârlad (9), urmate de Bucureşti pe 12, Brăila pe 16 sau Arad pe 19.
Cel mai bine stau Suceava pe 563, Târgu Jiu pe 564, Alba Iulia pe 680 şi Râmnicu Vâlcea pe 779. Şi în cazul acestui clasament sunt zeci şi sute de decese care ar putea fi evitate anual – 272 în cazul Capitalei, zeci în cazul oraşelor mai mici.
Studiul Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) creionează o imagine a unei Europe urbane în care lipsa generalizată de spaţii verzi accesibile scurtează viaţa a zeci de mii de locuitori în fiecare an.

Studiu pe 1.000 de oraşe
Analizând peste 1.000 de oraşe cu peste 100.000 de locuitori de pe întregul continent, studiul ISGlobal, care a fost publicat în The Lancet Planetary Health sugerează că oraşele din Europa ar putea preveni 43.000 de decese anual dacă ar urma liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind accesul la spaţii verzi.
Mai mult de 60% dintre locuitorii din oraşele studiate nu aveau accesul la spaţiul verde recomandat de OMS – cel puţin 0,5 hectare (1,24 acri) de spaţiu verde la o distanţă de 300 de metri (984 de picioare) de fiecare locuinţă.
În topul celor mai bune rezultate se află oraşe turistice precum Trieste şi Torino din Italia. Fostele oraşe miniere Rotherham (Marea Britanie) şi Wałbrzych (Polonia) apar printre cele 10 oraşe cu cea mai bună proporţie şi distribuţie a spaţiilor verzi în zonele lor urbane.
Oraşele din Europa cu cel mai mare grad de mortalitate legat de lipsa spaţiului verde
Paris are al patrulea cel mai ridicat nivel de mortalitate legat de lipsa de spaţiu verde dintre toate capitalele europene. Copenhaga stă şi mai prost, pe locul doi, după Bruxelles.
Principalul motiv pentru care aceste oraşe au rezultate slabe nu este lipsa parcurilor, ci faptul că aceste parcuri sunt prost distribuite şi nu oferă acces egal pentru toţi.
Astfel, deşi Parisul dispune de parcuri generoase, are, de asemenea, multe zone cu densitate ridicată fără spaţii verzi. În total, 86,45% dintre locuitorii zonei metropolitane trăiesc în locuri care nu respectă orientările OMS.
Conform studiului, 99,8% din populaţia oraşelor europene este expusă la niveluri de PM2,5 peste maximul recomandat de OMS. Reducerea poluării ar preveni până la 125.000 de decese cauzate de PM2,5 şi până la 80.000 de decese cauzate de NO2.
Oraşele cu cele mai puţine decese cauzate de PM2,5 sunt Reykjavík (Islanda), Tromsø (Norvegia) şi Umeå din Suedia. Tromso, Umea şi Oulu (Finlanda) au cel mai redus număr de decese din cauza NO2.
În schimb Brescia, Bergamo, Madrid şi Antwerp (Belgia) înregistrează cele mai multe decese cauzate de poluare. (BizBrasov.ro)